Statele Unite salută eforturile României de a contribui la securitatea energetică regională prin dezvoltarea interconexiunilor și diversificarea combustibililor, rutelor și surselor, a declarat ambasadorul SUA, Hans Klemm (foto), la
Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit, dezbaterea organizată de către Newsweek România.
Aceasta a fost prima dezbatere organizată de revista noastră pe o temă de interes național, iar la discuții au participat toți actorii implicați în exploatarea resurselor minerale din Marea Neagră: de la companiile care dețin perimetre offshore, la firme de avocatură care asistă procesul, politicieni sau oficiali ai statului român.
Declarațiile ambasadorului Hans Klemm, prezent la summitul Newsweek România, au fost una din puținele laude externe primite de România în ultima vreme. „Susținem eforturile Comisiei Europene și României de a promova proiecte de infrastructură care să lege mai bine țările europene de aprovizionarea cu gaze și electricitate. Proiectele în care România joacă un rol critic, cum ar fi conducta Bulgaria-România-Ungaria și conducta Iași-Ungheni, sunt cheia realizării acestor obiective“, a afirmat diplomatul american.
În schimb, ambasadorul SUA a criticat planurile Germaniei și a Turciei. „Statele Unite împărtășesc preocupările europene despre Nord Stream 2 și TurkStream. Suntem de acord cu mulți dintre partenerii noștri europeni că aceste proiecte vor consolida dominanța Rusiei pe piața de gaze a Europei și vor reduce oportunitățile de diversificare a surselor de energie. De fapt, construcția Nord Stream 2 ar concentra mai mult de 70% din importurile de gaze rusești către UE într-o singură rută (...) care ar spori considerabil vulnerabilitatea Europei la o întrerupere a aprovizionării“, a explicat Hans Klemm. Acesta a menționat că Nord Stream 2 și TurkStream nu sunt proiecte comerciale, ci politice.
Sfaturi pentru valorificarea oportunităților
Hans Klemm a arătat, la Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit, și modul în care Bucureștiul s-ar putea folosi de oportunitățile oferite de preluarea președinției UE. „România va juca un rol important pe măsură ce preia președinția Consiliului Uniunii Europene în luna ianuarie a anului viitor. În sectorul energetic, susținem eforturile României de a actualiza directiva Uniunii Europene privind gazele, care ar aplica cel de-al treilea pachet energetic al Uniunii Europene pentru întregul flux Nord Stream 2 - atât porțiunile offshore, cât și pe uscat“, a afirmat ambasadorul SUA.
Diplomatul american a îndemnat însă guvernul României să coopereze cu companiile care doresc să exploateze gazele din offshore-ul Mării Negre. „Abilitatea de a debloca potențialul incredibil al industriei gazelor offshore va depinde de asigurarea unui climat de investiții atractiv care să se bazeze pe stabilitate, transparență și previzibilitate, precum și dorința de a se consulta în mod real cu toate părțile interesate, inclusiv companiile energetice. Buna guvernare și statul de drept oferă fundamentul acestor principii. Un regim fiscal stabil, adoptat în consultare reală cu părțile interesate și după efectuarea evaluărilor impactului de reglementare, oferă un alt element fundamental de construcție“, a propus Klemm.
Și UE vrea „securitate energetică“
Comisia Europeană și-a spus punctul de vedere la Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit prin Carmen Oprea, responsabil de politici din cadrul Comisiei Europene, DG Energy. „Marea Neagră este o punte între regiunile de producție și consum și este considerată strategică pentru politica energetică a UE. Dezvoltarea infrastructurii este esențială, atât pentru a-și realiza potențialul de tranzit, cât și pentru a consolida securitatea energetică în această regiune deosebit de vulnerabilă“, a spus Oprea. Ea a recunoscut că s-a menținut dependența fizică de Federatia Rusă, „în ciuda procesului de liberalizare a pieței și a construcției unor interconexiuni-cheie“.
„UE depinde de câțiva furnizori. Având în vedere această situație, Comisia consideră că, pentru a asigura aprovizionarea sigură cu energie la prețuri competitive, crearea unei piețe interne omogene este de o importanță capitală. În plus, UE trebuie să instituie mecanisme adecvate de securitate energetică, o mai mare transparență pentru a anticipa eventualele lacune în materie de infrastructură și pentru a promova eficiența energetică și energiile regenerabile“, s-a arătat în prezentarea PowerPoint expusă de Oprea la Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit organizat de Newsweek România.
În ceea ce privește România, reprezentanta Comisiei Europene a susținut că proiectele de electricitate rămân în urmă (întârzierile sunt de la unu la trei ani). În plus, ea a insistat pe un cadru legal „clar, deschis și flexibil în România“.
Carmen Oprea a mai arătat că BRUA va contribui la „consolidarea securității aprovizionării și a concurenței în Europa Centrală și de Est, o regiune vulnerabilă la perturbări ale gazului“. Ea nu a discutat despre controversta conductă Nord Stream 2.
Adrian Volintiru: „Nu am văzut plecări semnificative“
Una din companiile care dețin perimetre de exploatare în Marea Neagră, Black Sea Oil and Gas (BSOG), a criticat, la dezbaterea organizată de Newsweek România, noua lege offshore. Potrivit lui Mark Beacom, CEO al BSOG, noua lege nu oferă stabilitatea fiscală promisă și nu reușește, pe deplin, să reglementeze o piață a gazelor transparentă și liberalizată. În schimb, legea a atins obiectivul a de a oferi un proces de reglementare clar.
Un proces de reglementare clar presupune să nu existe suprapuneri între agenții și ministere sau, eventual, să nu existe atribuții neacoperite de niciuna din acestea. În plus, legea stabilește un traseu clar al procesului de obținere a autorizațiilor, a explicat Beacom. Care sunt însă eșecurile, potrivit șefului BSOG: nu reușește să stabilească redevențe și impozite fixe pe durata concesiunii, pe baza a ceea ce s-a convenit la semnarea contractului.
Piața gazelor depinde de influența politică, iar prețul gazului nu este ancorat la indexul internațional recunoscut de comunitatea bancară.
„Lumea e plină de resurse care stau neexploatate, ar fi un dezastru pentru România ca gazele să rămână în pământ“, a afirmat Mark Beacom. Totuși, el a spus, spre finalul dezbaterii, că BSOG poate lucra și cu actuala lege offshore.
BSOG este deținută de Grupul Carlyle și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Grupul Carlyle, prin fondul Carlyle International Energy Partners (CIEP), a achiziționat compania în august 2015, iar BERD a devenit acționar minoritar în luna noiembrie 2017. Carlyle este o companie globală de investiții care administrează active în valoare de 195 miliarde dolari deţinute de peste 317 fonduri la data de 31 decembrie 2017.
În schimb, Adrian Volintiru, directorul Romgaz, a precizat că, deși legea este criticată, nu a văzut „plecări semnificative“ după adoptarea ei. „La Bruxelles, am fost întrebat: de ce România a scos o lege atât de proastă? (...) Nu am văzut plecări semnificative după adoptarea legii“, a arătat Volinitiru.
El a precizat că Romgaz nu are know-how pentru a exploata resurse offshore și, din acest motiv, s-a asociat cu Lukoil pentru exploatarea unui perimetru din Marea Neagră. Volintiru a spus că, în schimb, Romgaz este pregătită cu „capacități de stocare“.
PwC: Legea offshore, „inconsistentă“ cu normele UE
O critică punctuală a legii offshore a venit din partea PriceWaterHouseCoopers (PwC), una din cele mai mari companii de consultanță și de audit din lume:
Prevederea ca 25% dintre angajați să fie cetățeni români și rezidenți fiscali nu este în concordanță cu legislația europeană privind libera circulație a persoanelor, una dintre cele patru libertăți fundamentale care stau la baza pieței interne
Obligația tuturor subcontractanților de a se înregistra în România prin intermediul unei filiale sau sucursale este incompatibilă cu legislația europeană privind libera circulație a serviciilor.
În plus, sunt prevăzute sancțiuni importante pentru nerespectarea anumitor dispoziții - de exemplu, amenzi de 10% din valoarea contractului în cazul în care nu se respectă pragul de 50% pentru achiziționarea de bunuri și servicii de pe piața locală sau UE sau 10% din cifra de afaceri în cazul în care nu se tranzacționează 50% din producția pe piața românească, se arată într-un document prezentat de Andreea Mitriță, partner la PwC.
Bostan: Despre oportunitățile oferite de offshore
Marius Bostan a vorbit, la Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit, despre sinergii cu sectoarele telecomunicațiilor și transporturilor: „Ce lecții pot fi învățate pentru a merge mai departe și ce colaborări sunt necesare în întreaga industrie“. El a arătat că extragerea rezervelor de gaze din offshore presupune tehnologii avansate, în special în partea de comunicații, iar acestea pot fi realizate de către companii românești, care trebuie sprijinite pentru a inova. Printre altele, Bostan a prezentat proiectul unei rețele subacvatice Safe-Nets.
PNL: Virgula care a schimbat
Deputatul PNL Virgil Popescu a explicat, la Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit organizat de Newsweek România, că prin amendamentele depuse de liberali, statul și companiile private și-au împărțit aproape în mod egal profitul din exploatările offshore. Potrivit lui Popescu, statul va beneficia de 48% din profit, iar companiile de 52%. De altfel, deputatul liberal este de mai multă vreme un susținător al exploatării acestor resurse, arătând că beneficiul României nu este doar economic: „Proiectele din Marea Neagră realizate împreună cu partenerii americani de la Exxon și Black Sea Oil înseamnă mai mult decât exploatarea gazelor din Marea Neagră. Ele înseamnă prezență americană în zonă, protecție americană pentru investițiile americane din România și evident garanții de securitate sporite pentru România. Independența energetică și influența regională sunt un alt câștig pentru țara noastră. Toate aceste lucruri nu le putem cuantifica financiar, așa direct, de aceea cred că noi, decidenții politici, trebuie să ne uităm la toate aceste aspecte atunci când vorbim de proiectele respective“.
USR: Un pas mai departe, facilități pentru petrochimie
Deputata USR Cristina Prună, prezentă și ea la summit-ul organizat de Newsweek România pe 20 noiembrie, a propus, acum câteva zile un proiect de lege prin care industria petrochimică ar urma să beneficieze de facilități, pentru a o ajuta astfel să valorifice gazele din Marea Neagră. „Industria petrochimică poate absorbi o cotă însemnată din cantitatea de gaze naturale estimată a fi produsă din rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră în următoarele decade sau din perimetrele onshore de mare adâncime“, susține Cristina Prună.
Printre facilitățile propuse: reducerea impozitului de la 16 la 10% pentru profituri de 10 milioane de lei pentru societățile care venituri din petrochimie sau scutirea de la plata impozitului pe salarii, facilitate regăsită și în sectorul IT.
Transgaz prezintă stadiul BRUA
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a vorbit, la Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit, despre stadiul realizării conductei BRUA, punctând faptul că prețurile per kilometru sunt mai mici decât în Grecia. Asta, deși în Grecia conducta trece printr-un teren mai puțin dificil decât în România, unde se va traversa Valea Jiului la o altitudine de 1.600 de metri. Prima etapă din BRUA, care leagă Podișoru (la sud de București) de Recaș (Arad), având o lungime de 479 km, va fi gata în decembrie 2019 și va costa circa 480 de milioane de euro. În faza 2, conducta BRUA va lega Recaș de granița cu Ungaria, pe o lugime de 50 de km, va costa 69 de milioane de euro și ar putea fi gata în 2022. Într-o fază 3, va fi construită o extensie a BRUA, de la Nădlac, în Arad, spre Onești, în Bacău. Gazele din Marea Neagră vor ajunge la BRUA prin conducta Vadu-Podișor, lungă de 308 km și care ar putea fi finalizată în 2020.
FAZA 1 Cifrele cheie ale proiectului
A. Conducta 480M Eur PCI
CEF Funding 179.3 M Eur
B. Conducta Podișor - Recaș 479 km
C. 3 Stații compresor Podișor, Bibești și Jupa
D. 1.75 BCM/y spre HU
1.5 BCM/y spre BG
E. Interconectări existente: Casanadpalota - Horia (RO-HU) și Giurgiu - Ruse (RO-BG).
Comisionate în 2019
F. Interconectări existente
Ce atacă președintele Trump
Proiectul Nord Stream 2, o conductă care ar aduce gazele rusești direct în Germania, pe sub Marea Baltică, a atras criticile dure ale președintelui SUA, Donald Trump. „Vor să fie protejaţi de amenințarea Rusiei - și totuși plătesc Rusiei miliarde de dolari, iar noi suntem idioţii care plătesc pentru tot”, a spus Trump, în iulie 2018. Problema acestui gazoduct este că ocolește Ucraina, ţară care suferă de pe urma agresiunii rusești în Donbas și Crimeea și care ar fi în pericol să fie şi mai destabilizată, dacă veniturile din gazele naturale ar dispărea. Parlamentul European a solicitat înghețarea construcţiei, motivând că UE ar deveni dependentă de un singur furnizor, Rusia.
Conducta TurkStream aduce gaze din Rusia, pe sub Marea Neagră, în Turcia. Finalizarea ei a fost anunțată la 19 noiembrie 2018, când președintele Putin a vizitat Istanbulul. Până acum, circa 50% din gazele folosite de Turcia proveneau din Rusia, iar noua conductă va crește dependența de Moscova. Recent, președintele turc Recep Erdogan a oferit unei companii rusești, Rosatom, și contractul pentru construirea unei centrale nucleare.
