Având în vedere criza energetică, scumpirea galopantă a energiei și trend-ul eco, dacă stai la casă poți să scapi aproape complet de coșmarul facturilor pentru căldură/apă caldă și curent electric.
Soluția o reprezintă montarea de panouri fotovoltaice, care scad factura cu 70% la curent, și a unei pompe de căldură în locul centralei, eliminând complet gazele, lemnul sau peleții, dar și a aparatelor de aer condiționat, pentru că pompa de căldură poate fi folosită și pentru răcirea imobilului pe timp de vară.
Dar, investiția e destul de mare. Iar un studiu realizat de Eon și Aachen University, pe mai multe tipuri de locuințe, arată în câți ani se amortizează, devine profitabilă.
Citește și: FOTO Cum reduci factura la curent la bloc: Montezi panouri fotovoltaice la geam. De câte e nevoie
Pui pompă de căldură și fotovoltaice în loc de centrală pe gaz? Se amortizează în 10-12 ani
O analiză realizată de Eon și Universitatea din Aachen arată cât de repede se amortizează pompele de căldură cu și fără sisteme fotovoltaice și de stocare în diferite tipuri de locuințe, inclusiv în comparație cu încălzirea cu gaz.
Evident, o pompă de căldură cu sistem de panouri fotovoltaice este, de obicei, mai economică decât una fără. Dar sistemul solar costă suplimentar.
Specialiștii au examinat diferite locații, tipuri de case și profiluri de gospodării și au măsurat timpul necesar pentru ca costurile de achiziționare și exploatare a tehnologiilor ecologice să scadă sub cele ale noilor sisteme de încălzire pe gaz, reprezentând pragul de rentabilitate. În studiu, s-a luat în calcul că imobilele nu au fost renovate în profunzime.
De asemenea, experții au calculat măsura în care costurile de exploatare și emisiile de CO2 ar scădea.
Citește și: VIDEO Cum să-ți faci curent acasă: panouri fotovoltaice mono-cristaline, poli-cristaline sau amorfe?
Cel mai rapid, pompa de căldură devine mai rentabilă decât centrala pe gaz după 10 ani
Punctul de echilibru a apărut cel mai rapid, potrivit studiului, într-o casă cu terasă construită în 1990 în Essen, locuită de patru persoane. Aici, o pompă de căldură devine mai rentabilă decât un sistem de încălzire pe gaz după 10 ani. Dacă se instalează și un sistem fotovoltaic, pragul de rentabilitate în scenarii similare este întârziat cu aproximativ un an (11 ani). Și se adaugă încă un an (12 ani), dacă gospodăriile instalează și sisteme de stocare a bateriilor.
În cazul unei case unifamiliale construite în 1980, însă, un sistem fotovoltaic a scurtat perioada de echilibru. În toate scenariile luate în considerare de specialiști, combinația de pompă de căldură și sistem fotovoltaic lasă în urmă sistemul de încălzire pe gaz după 12 ani. Fără sprijin solar, aceasta este de 14 până la 15 ani, iar cu stocare suplimentară, de 13 ani.
Citește și: STUDIU 8 din 10 români și-ar renova energetic locuințele. Dar, 7 din 10 spun că nu au bani
De asemenea, și în cazul unei case unifamiliale construită în 2005 pompa de căldură funcționează mai bine atunci când este cuplată cu un sistem fotovoltaic, cu un prag de rentabilitate de 13-14 ani. Fără un sistem solar, acesta este de 15 până la 16 ani. Cu o baterie de stocare suplimentară, pragul de rentabilitate este de 13-14 ani, potrivit studiului.
Cu cât reduce pompa de căldura factura pentru căldură
Costurile anuale cu energia pentru o casă unifamilială construită în 1980 cu încălzire pe gaz sunt în medie de 6.393 de euro, iar cu o pompă de căldură de 4.521 de euro.
Cu un sistem fotovoltaic, acestea scad la 3.139 de euro. Dacă se adaugă un sistem de stocare a bateriilor, cifra este de numai 2.870 de euro.
Într-o casă cu etaj din 1990, costurile medii sunt de 2.870 de euro (încălzire pe gaz), 2.068 de euro (pompă de căldură), 1.171 de euro (pompă de căldură + PV) și 904 euro (stocare suplimentară).
Într-o casă unifamilială din 2005, costurile sunt de 2 947 de euro (încălzire cu gaz), 2 126 de euro (pompă de căldură), 1 045 de euro (pompă de căldură + PV) și 815 euro (stocare suplimentară).
Atenție, studiul ia în calcul prețurile din Germania!
Diferența de emisii de CO2 e foarte mare
Diferența dintre emisiile de CO2 dintre o centrală pe gaz și un sistem cu pompă de căldură, pe o perioadă de 20 de ani, este foarte mare
Într-o casă unifamilială din 1980, media este de 162 tone (încălzire cu gaz), 36 tone (pompă de căldură), 30 tone (pompă de căldură + PV) și 26 tone (stocare suplimentară).
În cazul unei case terasate din 1990, media este de 64 de tone (încălzire pe gaz), 17 tone (pompă de căldură), 12 tone (pompă de căldură + PV) și 10 tone (stocare suplimentară).
Într-o casă unifamilială din 2005, experții ajung la 66 de tone (încălzire cu gaz), 17 tone (pompă de căldură), 12 tone (pompă de căldură + PV) și 9 tone (stocare suplimentară).
Ce tipuri de pompe de căldură există
Pompă de căldură aer-apă
Pompa de caldură aer-apă folosește aerul exterior pentru a încălzi locuința, chiar și atunci când temperaturile din timpul iernii sunt destul de scăzute. Aceasta poate fi conectată atât la diferite unități terminale (ventiloconvectoare, calorifere, etc), cât și la instalația de încălzire prin pardoseală, și, totodată, poate fi folosită pentru a produce apă caldă.
Spre deosebire de alte tipuri, pompa de căldură aer-apă nu necesită o investiție totală mare, deoarece căldura este preluată direct din aer și nu este nevoie să conectezi pompa la o sursă de apă sau să faci foraje. Poate fi montată inclusiv pe o terasă, de exemplu.
Coeficientul de performanță al pompei de căldură aer-apă este dependent, însă, de temperatura exterioară. Iar la -20 de grade Celsius s-ar putea să nu mai facă față prea bine.
Pompă de căldură apă-apă
Pompa de căldură apă-apă folosește apa subterană din stratul freatic drept sursă pentru producerea căldurii. Totodată, poate fi folosită și apă dintr-un lac sau dintr-un râu, de exemplu, ca alternativă pentru sursa de încălzire. Pompa de căldură apă-apă necesită foraje de puțuri verticale, pentru pompare și pentru restituție.
Pentru instalarea acesteia, este necesar un foraj, un puț, pentru ca pompa să fie conectată corect la sursa de apă, în funcție de direcția de curgere a apei subterane. În caz contrar, poate exista posibilitatea ca apa restituită să se întoarcă în forajul de pompare, spun specialiștii.
Pompa de căldura apă-apă are eficiență sporită indiferent de temperatura exterioară.
Pompă de căldură sol-apă
Pompa de căldură sol-apă folosește energia solului (energie geotermală) pentru a produce căldură sau pentru răcirea locuinței.
Aceasta funcționează pe baza unui circuit închis, format din pompa de căldură, foraj geotermal (colectori verticali sau orizontali în funcție de suprafața de teren existentă și a studiului geodezic realizat) și sistemul de încălzire din locuință.
Pompa de caldură sol-apă folosește circa 1 KWh de energie electrică și produce 4-5 KWh energie termică. Prin urmare, produce mai multă energie decât consumă.
Are eficiență sporită indiferent de temperatura exterioară.
Alegerea unei pompe de căldură potrivite
Există numeroși factori care pot afecta eficiența unei pompe de căldură, precum tehnologia folosită, componentele auxiliare instalației proiectate (pompe circulație, rezistențe electrice, dimensionarea vasului de acumulare), necesarul de temperatură, apa necesară unităților terminale, dar și temperatura de afară (în cazul pompelor de căldură aer-apă).
- Zona în care locuiești și care sunt temperaturile minime și maxime care au fost înregistrate de-a lungul timpului - eficiența unei pompe de căldură scade atunci când diferența dintre temperatura de afară și cea din interior crește sau când apare înghețul;
- Locul unde montezi pompa de căldură - aceasta trebuie ferită de vânt și ploaie; este de preferat să fie montată sub streașină; de asemenea, pompa de căldură trebuie orientată către sud pentru a fi expusă mai mult la razele solare și pentru a avea eficiență sporită pentru încălzirea casei și către nord dacă este folosită pentru răcirea locuinței;
- Suprafața și modul de compartimentare al locuinței, dar și dacă aceasta este izolată termic;
- Accesul la resurse: aer, apă, sol;
- Numărul de persoane din locuință;
- Locuință permanentă sau sezonieră;
- Coeficientul de performanță;
- Sistemul de încălzire la care va fi conectată pompa de căldură - de exemplu, ventiloconvectoarele folosesc un agent termic de 40 de grade Celsius, încălzirea în pardoseală 35-40 grade C, în timp ce caloriferele folosesc agent temic de până la 55-60 de grade Celsius.
