Această a doua cerere de plată este condiţionată de îndeplinirea a 51 de jaloane care acoperă mai multe reforme şi investiţii în domeniile pieţei de electricitate, eficienţei energetice a clădirilor, mobilităţii durabile, transformării digitale, bunei guvernanţe, gospodăririi apelor, turismului şi culturii, în domeniul îngrijirilor de sănătate, impozitării şi pensiilor, educaţiei, justiţiei şi combaterii corupţiei, precum şi sprijinului acordat sectorului privat.
Comisia va examina cererea României şi va transmite ulterior Comitetului economic şi financiar (CEF) al Consiliului evaluarea sa preliminară privind respectarea de către România a jaloanelor şi a ţintelor care sunt necesare pentru ca această plată să poată fi efectuată.
Citește și: Naționala Marocului va trebui să joace fără căpitanul echipei, Saiss, în finala mică din Qatar
În luna iunie a acestui an, Comisia Europeană a primit din partea României prima cerere de plată în valoare de 2,6 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, dintre care pentru 1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi a 789,7 milioane euro sub formă de împrumuturi (fără prefinanţare). În data de 15 septembrie, Comisia Europeană a aprobat prima cerere de plată, în valoare de 2,6 miliarde euro, făcută de România în cadrul PNRR, după ce a analizat şi a constatat că ţara noastră a îndeplinit cele 21 de jaloane şi ţinte asumate în acest sens.
Citește și: Alina Sorescu „plătește polițe” după divorț. Mesajul dureros trimis fostului soț printr-o melodie
Planul general de redresare şi rezilienţă al României se ridică la 14,2 miliarde euro sub formă de granturi şi la 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Plăţile acordate în cadrul MRR se bazează pe performanţele obţinute şi depind de realizarea de către România a investiţiilor şi a reformelor descrise în planul său de redresare şi rezilienţă, scrie Agerpres.
