România a încasat peste 300 de milioane de euro din PNRR! Alexandru Nazare spune ce urmează cu acești bani
Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă, vineri, că România a încasat peste 300 de milioane de euro, restanţă din Cererea de plată 3 din PNRR. Banii merg în finanţarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităţilor Trezoreriei Statului.
Nazare avertizează că, în perioada următoare, România nu trebuie să se mai concentreze pe câţi bani europeni atrage, ci pe ce a realizat cu aceşti bani, ce investiţii se mai pot finaliza şi care sunt obligaţiile financiare rămase.
"România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană. Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi.
România a încasat peste 300 de milioane de euro din PNRR! Alexandru Nazare spune ce urmează cu acești bani
Sunt fonduri recuperate în urma eforturilor instituţionale şi a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România", a scris, vineri, pe Facebook, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, aceste încasări au o importanţă directă pentru finanţarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităţilor Trezoreriei Statului, conform News.ro.
"Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanţării bugetului şi la o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR", a precizat Nazare.
Acesta avertizează, însă, că perioada următoare nu mai este doar despre câţi bani încasăm: "Este despre ce am realizat cu aceşti bani, ce reforme am implementat, ce investiţii mai putem finaliza şi care sunt obligaţiile financiare rămase".
"În primul rând, trebuie să recunoaştem efortul instituţiilor, autorităţilor locale şi beneficiarilor care au reuşit să finalizeze investiţii şi să ducă la îndeplinire reformele asumate. Aceste rezultate trebuie evidenţiate şi evaluate inclusiv prin beneficiile economice şi sociale pe care le produc. În acelaşi timp, trebuie să avem o evaluare riguroasă, investiţie cu investiţie, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârşit şi, foarte important, cât mai avem de plătit şi din ce surse de finanţare", a mai transmis Alexandru Nazare.
Citeşte şi: Alexandru Nazare, discuții cu Moody’s despre finanțele României: ce a transmis ministrul despre 2027
Acesta apreciază că aceeaşi evaluare trebuie făcută şi în privinţa reformelor.
"Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate şi ce impact au asupra eficienţei administraţiei, productivităţii economiei şi sustenabilităţii finanţelor publice. Reformele care influenţează direct cheltuielile permanente ale statului, funcţionarea administraţiei şi competitivitatea economiei trebuie analizate cu o atenţie deosebită. O reformă nu trebuie să reprezinte doar o obligaţie îndeplinită în relaţia cu Comisia Europeană, ci o schimbare reală şi sustenabilă pentru România", a declarat Alexandru Nazare.
Acesta crede că această evaluare este esenţială pentru pregătirea bugetului anului 2027.
"Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor PNRR programate pentru acest an, în corelaţie cu cheltuielile planificate pentru realizarea investiţiilor şi reformelor. Pe măsură ce procesul de evaluare şi închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligaţii rămân de achitat, ce investiţii necesită continuarea finanţării şi care sunt implicaţiile bugetare ale reformelor asumate", precizează ministrul.
Acesta anunţă că a cerut Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ordonatorilor de credite actualizarea şi consolidarea acestor informaţii, astfel încât să existe o imagine completă şi realistă a situaţiei financiare a PNRR.
