Rareș Dinu: România nu duce lipsă de oameni capabili și merită mai mult decât “merge și așa”

Rareș Dinu, cofondator al Young Professionals România, Deputy Project Manager al Romanian Performance Excellence Program și Community Manager RePatriot, a vorbit despre relația dintre Gen Z și organizații, transferul de know-how din diaspora și limitele culturii lui „merge și așa”.

Newsweek România: Ca tânăr profesionist Gen Z, implicat în viața societății și în special în România, ce părere ai despre cum merge România, despre atingerea obiectivelor propuse și despre performanță?

Rareș Dinu: De peste șapte ani, prin activitatea mea în RePatriot și ca bursier al Fundației Naționale a Tinerilor Manageri - FNTM, am colaborat cu profesioniști din țară, români din diaspora, antreprenori și organizații care vor să construiască viitorul pe care îl merită România. Am organizat conferințe în România și în comunități românești din străinătate, am lucrat cu experți din numeroase domenii și am descoperit în mai multe organizații aceeași situație: deși au oameni foarte buni, rezultatele depind prea des de efortul lor excepțional și prea puțin de calitatea sistemului în care lucrează.

De multe ori, când omul potrivit lipsește, procesul se blochează. Când apare o urgență, omul potrivit salvează situația prin ore suplimentare, improvizație și multă energie personală. Problema imediată dispare, iar organizația confundă uneori salvarea de moment cu performanța.

Pentru mine, acesta este punctul din care trebuie să pornim: performanța adevărată nu înseamnă doar să obții un rezultat bun o dată. Înseamnă să știi de ce l-ai obținut, să îl poți repeta și să nu depinzi permanent de eforturi eroice.

Gen Z obligă managementul să facă diferența dintre flexibilitate și lipsa de organizare

Newsweek România: Dar totuși, România a funcționat mult timp prin improvizație și prin oameni care salvează situația în ultimul moment. Nu este aceasta o formă de adaptabilitate? Sau Gen Z obligă managementul să facă diferența dintre flexibilitate și lipsa de organizare?

Rareș Dinu: Improvizația este valoroasă atunci când apare o situație cu adevărat neprevăzută. Devine însă o problemă atunci când organizația o transformă într-un mod obișnuit de lucru și ajunge să depindă permanent de sacrificiul câtorva oameni. România nu duce lipsă de oameni capabili și merită mai mult decât „merge și așa”.

Cred că Gen Z provoacă managementul exact în acest punct. Nu mai acceptă la fel de ușor ca urgențele repetate, programul prelungit sau lipsa unor procese clare să fie prezentate drept flexibilitate, pasiune ori reziliență. Tinerii întreabă de ce apare aceeași problemă, de ce performanța depinde mereu de eforturi extraordinare și ce face organizația pentru a învăța din propriile greșeli?

Această atitudine poate fi incomodă pentru manageri, dar poate fi și sănătoasă. Gen Z nu contestă neapărat munca sau responsabilitatea, ci ideea că oamenii trebuie să compenseze permanent un sistem care nu se îmbunătățește.

Cel mai recent studiu global Deloitte, publicat în mai 2026, descrie „starea de bine” ca pe o infrastructură care face munca sustenabilă. Dintre respondenții Gen Z, 96% consideră că este important ca munca să aibă un scop. Totodată, 41% declară că au refuzat de-a lungul timpului cel puțin un proiect sau o sarcină, iar aceeași proporție a refuzat cel puțin un potențial angajator din motive legate de etică ori convingeri personale.

Presiunea rămâne însă ridicată: 48% dintre tinerii Gen Z declară că se confruntă cu epuizare profesională, iar principalele cauze sunt programul prelungit, lipsa recunoașterii și cultura organizațională toxică. În același timp, doar 25% își doresc o ascensiune rapidă prin promovări succesive. Pentru majoritatea, stabilitatea, dezvoltarea reală și un ritm de lucru sustenabil contează mai mult decât viteza carierei.

Loialitatea nu vine din inerție

Newsweek România: Un sondaj Robert Half arată că 55% dintre respondenții Gen Z intenționează să caute un alt loc de muncă în următoarele șase luni. Nu este acesta și un semn de instabilitate sau lipsă de loialitate?

Rareș Dinu: Sondajul măsoară intenția de a explora alte oportunități, nu plecarea efectivă. Totuși, semnalul pentru angajatori este important. Eu nu citesc aceste rezultate ca pe o simplă lipsă de loialitate. Loialitatea nu vine din inerție, ci mai degrabă trebuie câștigată prin respect și un mod de lucru care nu consumă oamenii pentru a compensa procese slabe.

Cu toate acestea, consider că, deși acest spirit de autoprotecție este sănătos, el nu este tocmai suficient pentru crearea unui viitor prosper pentru România. Dacă înveți doar să pleci dintr-un sistem care nu funcționează, riști să repeți aceeași experiență în altă organizație. Miza reală este ca tinerii profesioniști să învețe și cum se construiește un sistem mai bun și să contribuie la evoluția acestuia.

Cum poate un tânăr profesionist să schimbe o organizație

Newsweek România: Este ușor să critici o organizație și mai greu să o schimbi. Ce trebuie să știe concret un tânăr profesionist pentru a putea construi, nu doar contesta?

Rareș Dinu: Un tânăr profesionist trebuie să înțeleagă că o organizație nu se schimbă doar prin intenții bune și mai ales trebuie să învețe să identifice o problemă corect. Dacă problema a fost identificată, după trebuie să distingă simptomele de cauzele reale, să folosească datele, să asculte experiența colegilor cu vechime și să transforme o idee într-un plan aplicabil. Dar nu știm neapărat cum să facem asta. Eu am învățat să fac aceste lucruri participând la Romanian Performance Excellence Program - RPEP, program în care descoperi cum să transformi întrebările astea în procese pentru toată organizația.

Experiența de 20 de ani a unui manager, transmisă într-o singură lecție

Newsweek România: De ce crezi că acest program este foarte util pentru construirea unui sistem mai bun de management?

Rareș Dinu: E simplu. Pe lângă utilitatea conceptelor teoretice predate, participanții beneficiază și de comprimarea experienței practice într-un mod cât mai simplu. De exemplu, o lecție pe care un manager de top a învățat-o în 20 de ani de decizii de succes sau de greșeli poate fi transmisă simplu într-o singură lecție. Astfel, un antreprenor sau un manager poate învăța direct din această experiență, o poate adapta propriului context de business și, în final, poate preveni ineficiența și poate evita pierderi de capital, fie el financiar sau uman.

Desigur, experiența altuia nu poate fi copiată mecanic. Contextul diferă, iar aplicarea rămâne responsabilitatea fiecărui lider. Dar o idee bună poate schimba întrebarea pe care o pui, indicatorul pe care îl urmărești sau felul în care îți implici echipa. Uneori, acesta este începutul unei transformări de care are nevoie România.

Programul aduce o experiență americană extraordinară, reunește specialiști precum Steven Hoisington, fost jurat al Malcolm Baldrige National Quality Award, cu aproape patru decenii de experiență în managementul performanței, precum și profesioniști români din diaspora, printre care profesorul Andrei Ghenciu, evaluator Baldrige, Lean și Six Sigma Black Belt. Alături de ei vin directori executivi și practicieni care au lucrat în multinaționale și organizații internaționale unde au avut responsabilitate pentru echipe numeroase, în companii cu mii de angajați. Prima dată am fost participant activ și am absolvit programul. A fost foarte interesant, mi-a plăcut și m-am implicat în dezvoltarea lui.

Ce este Romanian Performance Excellence Program

Newsweek România: Ai explicat cine contribuie la program și de ce experiența acestor profesioniști este valoroasă. Dar notorietatea specialiștilor implicați nu garantează automat valoarea unui program. Ce este, concret, RPEP și cum transformă această experiență în schimbări reale pentru o organizație?

Rareș Dinu: RPEP este un program de dezvoltare managerială inspirat de Baldrige Excellence Framework, un model creat în Statele Unite pentru a ajuta organizațiile să își analizeze performanța în mod integrat. Baldrige este un cadru neprescriptiv care privește organizația ca pe un întreg și te obligă să răspunzi la întrebări aparent simple, dar vitale pentru activitatea de business: Cum ajunge strategia dintr-un PowerPoint frumos să fie implementată în activitatea de zi cu zi? Cum știm ce funcționează? Cum dezvoltăm oamenii? Ce rămâne într-o organizație după ce pleacă omul care o salva?

Toate aceste întrebări provoacă managementul unei companii să discute despre procese practice și nu despre eforturile extraordinare ale unui angajat foarte bun care doar repară ceva ce se putea preveni.

Know-how-ul românilor din diaspora se poate întoarce fără repatriere

Newsweek România: RPEP valorifică inclusiv experiența unor profesioniști români care au lucrat în străinătate. Cum poate ajuta experiența lor România?

Rareș Dinu: După anii petrecuți conectând profesioniști din România cu români din străinătate, am ajuns la o concluzie importantă: repatrierea nu este doar geografică. Un profesionist nu trebuie să se mute imediat în România pentru ca experiența sa să producă valoare aici. Know-how-ul se poate întoarce mai întâi prin mentorat, cursuri, proiecte comune, investiții și conversații aplicate. RePatriot este spațiul în care această formă de întoarcere deja se întâmplă.

Cum ajungem la organizații pe care tinerii vor să le construiască

Newsweek România: Știu că sunt multe organizații din care tinerii pleacă, uneori din cauza comportamentului celor mai în vârstă. Cum ajungem la organizații pe care tinerii vor să le construiască?

Rareș Dinu: Tensiunea dintre generațiile noi și cele deja consacrate nu este nouă. Aproape fiecare generație tânără a fost considerată, la început, prea nerăbdătoare, prea sensibilă sau mai puțin disciplinată. Ceea ce e un lucru bun, până la urmă. Cum altfel s-ar produce schimbarea dacă tinerii ar avea răbdare?

Mă bucur să fac parte din tânăra generație care lucrează la viitorul prosper pe care îl merită România. Mă bucur să identific că, indiferent de generația din care facem parte, toți ne dorim să lăsăm ceva durabil în spate. Sunt recunoscător pentru că am avut și am oportunitatea să stau la mesele unde se iau decizii, să încep timid să pun întrebări, apoi să fiu întrebat: „Dar tu ce părere ai?”. E minunat să vezi cum răspunsul tău devine soluția la o provocare cu care se confruntă organizația și e și mai transformator să ți se încredințeze responsabilitatea de a o pune în practică.

Așadar, cred că viitorul pe care îl merită România se construiește atunci când experiența unui lider devine oportunitatea unui tânăr de a crește și de a contribui. Romanian Performance Excellence Program oferă cadrul prin care asemenea momente devin cultură organizațională și performanță repetabilă.

15 locuri pentru seria care începe în septembrie

Newsweek România: Te rog să spui cititorilor cum pot afla mai multe despre acest program și cum se pot înscrie.

Rareș Dinu: Avem un număr de 15 locuri pentru fiecare serie și o nouă serie va începe chiar în septembrie, cu un parcurs de învățare întins pe 9 luni, unde învățăm împreună în timp ce ne facem și meseria. Programul se desfășoară atât fizic, cât și online, dar și mai mult studiu și lucru individual aplicat pe compania din care participantul face parte. Pentru mai multe detalii despre program și înscriere, puteți trimite un e-mail la baldrige@fntm.ro.

Articol susținut de Fundația Națională a Tinerilor Manageri - FNTM