Orașul cu doar 5.000 locuitori. Dă 2.500.000 lei pe salarii și ajutoare sociale. Face 2.000.000 lei „profit”
Reforma administrativă nu s-a făcut în România, astfel încât localități cu mult mai puțin de 10.000 de locuitori sunt declarate orașe. Negru Vodă are doar 5.000 de locuitori și dă 2.500.000 lei pe salarii și ajutoare sociale. Are și 2.000.000 lei excedent. Lipsesc investițiile.
Numărul uriaș de orașe și comune din România toacă sume uriașe de bani. Newsweek a scris că peste 75% dintre localitățile din România nu pot supraviețui fără un ajutor de la guvern.
Citeşte şi: Care este cel mai sărac oraș din România? Mulți oameni nu au un loc de muncă
Un număr 119 localități au fost declarate orașe în mod ilegal. Au sub 10.000 de locuitori, numărul minim pentru a devenit orașe.
Citeşte şi: Care sunt cele mai periculoase orașe din România. Bucureștiul nici nu prinde Top 10
Orașul cu doar 5.000 locuitori. Dă 2.500.000 lei pe salarii și ajutoare sociale. Face 2.000.000 lei „profit”
Potrivit unui document al Curții de Conturi, un număr de 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori.
Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe.
Unul dintre cele mai mici orașe din România este Negru Vodă. Acesta are un paradox. Deși departe de a fi un oraș modern, Negru Vodă are excedent, singura explicație fiind aceea că nu a reușit să cheltuiască sumele de bani pentru investiții.
Negru Vodă are un buget de comună, nu de oraș. Are venituri de numai 10,7 milioane de lei și cheltuieli de 8,71 milioane de lei. Astfel încât i-a rămas un excedent de 2,1 milioane de lei.
Orașul cheltuie suma de 1,2 milioane de lei pe salarii și aproape la fel de mult pe ajutoare sociale și de invaliditate - 1,19 milioane de lei.
Orașul nu ar fi fost pe excendent fără subvenția venită de la guvern care a fost în valoare de 2,5 milioane de lei.
Cum se trăiește la Negru Vodă
Jurnaliștii de la info-sud-est au realizat un reportaj în care arată că la Negru Vodă se trăiește ca într-o comună săracă a României.
„Cu un centru care poate fi străbătut într-o plimbare de mai puțin de cinci minute, o râpă pe post de canal de deversare și străzi adiacente prost asfaltate, localitatea este departe de a semăna măcar cu cartierul periferic al unui oraș. Ce aduce aminte de periferia unui oraș ar fi, în cea mai mare parte, blocurile construite în perioada comunistă și clădirile puțin mai moderne care se mai găsesc ici și colo...
În final, singurele elemente din centru, care ar putea convinge un vizitator că a ajuns, într-adevăr, într-un oraș, sunt un sediu al băncii de stat CEC, sala impresionantă de jocuri de noroc care nu lipsește din nicio așezare, fie ea urbană sau rurală, cele două farmacii plasate una lângă alta, la fel ca în Constanța, și haitele de câini care mișună, aparent fără niciun deranj, la fel ca în București.”.
Reforma administrativă întîârzie
În acest moment, 84% dintre comune, adică 2.404 de comune nu se pot finanța singure și au nevoie an de an de bani de la guvern.
Un procent de 26% dintre orașe, adică peste 60, au nevoie de bani de la buget.
