Fondul olandez de investiții I3CP, finanțat de Biserica Ortodoxă Greacă, și-a arătat intenția să pompeze 100 de milioane de euro în compania City Insurance pentru a o salva de faliment, dar a ratat termenele impuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară de la București.
Mai mult, fondul de investiții ar fi intenționat să ajute compania românească de asigurări cu alte 300 de milioane de euro, din care 50 de milioane de euro ar fi reprezentat obligațiuni guvernamentale emise de statul elen.
Proprietatea de 890 de milioane de euro
Fondul de investiții olandez I3CP este condus de afaceristul american Matt Fairfield și finanțat de Biserica Ortodoxă Greacă.
Pe 5 septembrie 2021, Biserica Ortodoxă Greacă a ipotecat o proprietate a Orfelinatului Bisericesc din Vouliagmeni al Arhidiocezei Atenei, proprietate a cărei valoare înregistrată la Oficiul Public Cadastral din orașul Vouliagmeni este de 890 de milioane de euro.
Plaja din Vouliagmeni
Proprietatea de la Megalo Kavouri, cu ieșire la mare, din orașul Vouliagmeni, este compusă dintr-o pădure de pini protejată și clădirea unui orfeliant.
Aceasta este considerată una dintre cele mai scumpe proprietăți din Grecia. O parte din bani urma să fie alocată companiei românești City Insurance, potrivit unor documente depuse la instanță de City Insurance și consultate de Newsweek România.
Ajutorul financiar pe care
acționarii City Insurance
mizau a venit prea târziu și
din surse care nu puteau
fi luate în considerare
Compania de asigurări nu a depus la ASF și o evaluare independentă a proprietății din Grecia.
O zi mai târziu, în data de 6 septembrie, acționarii Ciy Insurance s-au reunit în cadrul unei Adunări Generale Extraordinare în care au decis să completeze planurile de finanțare și de redresare financiară întocmite în conformitate cu deciziile ASF.
Atunci s-a decis să fie luate în calcul instrumente de finanțare în cuantum de 300 de milioane de euro pentru a acoperi cerința minimă de capital (MCR) și cerința de capital de solvabilitate (SCR).
Suma de 300 de milioane de euro, potrivit planurilor City Insurance, ar fi fost alcătuită din două componente. Astfel, 50 de milioane de euro ar fi reprezentat obligațiuni guvernamentale emise de statul elen.
Restul sumei, de 250 de milioane, bani necesari pentru asigurarea capitalului de solvabilitate, era asociată ipotecii emise de Biserica Ortodoxă Greacă.
„Garantul (I3CP - n.r.) a emis această Scrisoare de Garanție în favoarea Beneficiarului – Societate de Asigurare și Reasigurare City Insurance – pentru a garanta obligațiile care incumbă Beneficiarul pentru suma maximă de 300.000.000 EUR, această scrisoare fiind emisă pentru o perioadă de timp nedeterminată“, se menționează
într-un document remis ASF.
Citește și: Cele șase zile care au îngropat City Insurance
100 de milioane de euro numerar
În data de 15 septembrie 2021, City Insurance a semnat un contract de împrumut cu fondul de investiții olandez I3CP pentru suma de 100 de milioane de euro.
„Împrumutatorul pune la dispoziția împrumutatului un împrumut subordonat în cuantum de 100.000.000 euro sub formă de numerar (în scopul acoperirii MCR) și/sau în măsura permisă de lege, sub formă de echivalent“, se menționează în contractul de împrumut consultat de Newsweek România.
Conform contractului de împrumut, banii urma să ajungă în conturile City Insurance în maximum cinci zile de la notificarea transmisă în acest sens, adică pe 20 septembrie 2021.
Această sumă de bani urma să fie transformată automat în acțiuni ordinare. Pentru sumele de bani neconvertite în acțiuni, City Insurance ar fi plătit o dobândă anuală de 8%.
ASF nu a avizat împrumuturile
Pentru a beneficia de cele două instrumente de finanțare în cuantum de 300 de milioane de euro, cât și de împrumutul de 100 de milioane de euro, City Insurance avea nevoie de un aviz din partea Autorității de Supraveghere Financiară.
Însă Autoritatea nu și-a dat acordul pentru că respectivele tipuri de finanțare nu s-ar „încadra în categoria fondurilor prevăzute de lege pentru acoperirea indicatorilor“ MCR și SCR.
În replică, reprezentanții City Insurance au susținut în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București că „ambele instrumente financiare pot fi puse în executare doar ulterior momentului la care autoritatea își dă avizul asupra lor, obligații ce incumbă autorității în temeiul Directivei Solvabilitate II și Regulamentul Delegat nr. 2015/35“.
Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
ASF a mai argumentat că instrumentele de finanțare prezentate de City Insurance sunt fonduri auxiliare, care nu se încadrează în categoria celor prevăzute de lege pentru acoperirea MCR.
Avocații firmei de asigurări au susținut în instanță că fondurile subordonate, apelat și vărsate reprezintă fonduri proprii de bază ce sunt luate în calculul MCR, conform Regulamentului Delegat nr. 2015/35 și cu aplicarea punctului 1.34 din Ghidul EIOPA.
Citește și: Cele șase zile care au îngropat City Insurance
Datorii de 31 de milioane de euro
Argumentele companiei de asigurări însă, nu i-au convins pe reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară, iar decizia 1.148 din 17 septembrie 2021 privind retragerea autorizației de funcționare a City Insurance, constatarea stării de insolvență și deschiderea procedurii de faliment a fost publicată în “Monitorul Oficial“ zece zile mai târziu.
„Pentru a evalua oportunitatea măsurii de suspendare, trebuie observat că ASF avea posibilitatea reală de a aproba planul de finanțare pe termen scurt pentru restabilirea fondurilor proprii eligibile care acoperă cerințele de solvabilitate MCR.
Astfel siguranța asiguraților ar fi fost pe deplin satisfăcută, în condițiile în care, la data luării deciziei, erau exigibile datorii în valoare de 173.486.500 lei (aprox. 31 mil euro), care ar fi fost acoperite cu prisosință de împrumutul de 100.000.000 euro“, au mai arătat avocații City Insurance în documentele depuse la instanță.
