În realitate, străinii lucrează 422.000 de ha, potrivit Agerpres, care citează dintr-un document al Ministerului Agriculturii. Suprafața arabilă totală a României este de aproximativ 9.500.000 de ha.
Prin urmare, străinii lucrează până în 5% din suprafața totală. Procentul vehiculat de propagandă variază între 40% și 60%.
Prin aderarea în 2007 la Uniunea Europeană, România și-a asumat și obligația de a permite cetățenilor europeni, persoane fizice, să achiziționeze terenuri pe teritoriul național. Abia câțiva ani mai târziu, în 2014, autoritățile românești au legiferat această cerință europeană, deși firme din alte state europene exploatau deja terenuri agricole în țara noastră, încă dinainte de aderare.
Imediat după legiferarea acestui drept conferit de tratatele unioniste, în presa din România, cu precădere în presa agricolă, dar și mainstream, au apărut articole, luări de poziție și mesaje alarmiste, care susțineau că pământul românesc va fi acaparat de străini.
Unul dintre cei mai vehemenți adversari ai dreptului cetățenilor din alte state europene de a cumpăra teren agricol în țara noastră a fost Laurențiu Baciu, din poziția de lider al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România ( LAPAR ), care reunește cei mai mari fermieri, Baciu având la rândul său o fermă agricolă în județul Bacău.
Citat într-un articol publicat în România Liberă, cu titlul ”România vândută străinilor bucată cu bucată”, Baciu îi acuza de ”ignoranță și lene” pe românii care și-au vândut terenurile străinilor. Acesta a mai afirmat că ”străinii au cumpărat pe nimic cele mai mari și mai bune terenuri”.