Marea Neagră era, la un moment dat, comparată chiar cu Marea Nordului. Problema este că nimeni nu extrage gaze din aceste zăcăminte și nici măcar perspectiva nu pare prea apropiată.
Citește și: VIDEO Drama marelui rugbist „Capone”: E grav bolnav de Alzheimer, iar soția nu-i poate deveni tutore
Toate țările riverane au probleme de corupție, birocrații ineficiente și instabilitate legislativă, ceea ce generează o primă problemă.
Citește și: VIDEO Cum îl protejează interlopul Vali Nebunu pe Fulgy: Să-i trageți frâna de mână!
Însă, deasupra întregului spațiu, se află umbra Rusiei, care a ocupat Crimeea, plus o bună bucată din offshore-ul Ucrainei, și face tot posibilul să mențină dependența statelor din regiune de Gazprom. Un jucător privat, cu interese majore în România, este însă tot mai implicat: OMV.
Citește și: Luana Cotrău, fetița din România selecționată în naționala de fotbal U14 a Norvegiei
Putin la pompă - Foto: Moscow Times
Newsweek România vă prezintă un scurt tablou de etapă al situației din țările care au anunțat că ar avea resurse de gaze în offshore: Turcia, Ucraina, Georgia, Bulgaria și România. Mai mulți experți apreciază că principala întrebare este: cine va fi primul care va începe să exploateze comercial gazele din Marea Neagră?
Turcia îi cheamă pe americani
Până acum, regimul autoritar al lui Erdogan a susținut că va exploata cu resurse proprii depozitele de gaze descoperite în Marea Neagră, depozite care ar conţine aproximativ 540 de miliarde metri cubi de gaze naturale.
Citește și: Interlopul Rechinu n-are scăpare din închisoarea din care a evadat El Chapo. Cum poate fi extrădat
Dacă depozitele de gaze descoperite în Marea Neagră vor putea fi extrase, se va elimina dependenţa Turciei de importurile energetice din Rusia, Iran şi Azerbaidjan.
Însă, la mijlocul lunii iunie, un oficial turc a spus, pentru Reuters, că Exxon Mobil şi Chevron s-au întâlnit cu Turkish Petroleum şi au primit datele referitoare la descoperiri.
„Cele două companii au primit datele tehnice şi au decis că este nevoie de mai mult timp pentru a colabora în acest domeniu“, a adăugat oficialul. Turcia speră să înceapă exploatarea acestor resurse până în 2023.
Gazele Ucrainei, la ruși
În 2012, Ucraina avea planuri mari cu exploatarea din offshore, dar, în 2014, Rusia a ocupat Crimeea și o mare parte din apele teritoriale ale acestei țări.
Acum, Naftogaz, compania petrolieră deținută de stat, vrea să înceapă pe cont propriu explorarea resurselor potențiale în apele pe care le controlează, dar estimează costurile cercetării la un miliard de dolari, în condițiile în care are deja pierderi de 684 milioane de dolari.
În plus, în 2014, Rusia a confiscat o subsidiară a Naftogaz, subsidiară care deținea instalații de foraj.
Exploatări gaze în Marea Neagră
În februarie, Naftogaz a semnat un acord de cooperare cu OMV Petrom, dar experții de la Kiev au semne de întrebare, fiindcă firma mamă, din Austria, deține acțiuni și la controversatul proiect North Stream, susținut de Rusia.
În martie, un acord asemănător a fost semnat cu Naphtha Israel Petroleum, care are experiența exploatărilor în offshore, în Mediterana.
Moscova a blocat orice exploatare în zona offshore a Crimeei, inclusiv în zona de exclusivitate economică, stabilită unilateral de Moscova.
Citește și: Interlopul Mincă, liderul clanului Sadoveanu, a fost furat. Hackerii i-au spart contul de Facebook
Georgia și Bulgaria lucrează cu OMV Petrom
În iunie 2020, ministrul Economiei din Georgia, Natela Turnava, a anunțat că OMV Petrom a câștigat licitația pentru exploatarea gazelor din offshore-ul acestei țări.
Georgia încerca din 2012 să găsească un investitor, dar nu reușea, datorită situației politice complicate de Rusia. Din 2022, OMV Petrom va începe explorarea perimetrului georgian. Un alt perimetru, mai aproape de Rusia, rămâne fără investitori.
Deținătorii licențelor
de exploatare din
perimetrele offshore
controlate de
România așteaptă
modificarea
legii offshore
În septembrie 2020, OMV Petrom a cumpărat integral OMV Offshore Bulgaria și a devenit partener cu Total (care deține 57,14% din participație) în exploatarea perimterului Han-Asparuh.
Han-Asparuh este situat în vestul Mării Negre, în Bulgaria, la sud de perimetrul Neptun Deep din România și se întinde pe o suprafață de 13.819 km2 cu o adâncime maximă a apei de peste 2.000 m. Cele două companii evaluau încă potențialul acestei zone.
România, în stand-by
Deținătorii licențelor de exploatare din perimetrele offshore controlate de România așteaptă modificarea legii offshore, elaborate în regimul Dragnea, dar, deocamdată, Guvernul n-a prezentat niciun proiect.
În paralel, Romgaz negociază cu Exxon preluarea participației la Neptun Deep, perimetrul pe care-l deține această companie, care ar vrea să se retragă.
OMV Petrom a anunțat că, după modificarea legii offshore ar avea nevoie de un an doar ca să ia decizia de a extrage gazele.
„Dezvoltarea Mării Negre pentru noi are o întârziere de patru ani, în aşteptarea legislaţiei. Aceasta este mutarea pe care o aşteptăm, schimbarea. Să nu se întâmple acelaşi lucru cu alte proiecte care vor veni.
Pentru a putea accesa fondurile, puneţi legislaţia în vigoare şi transformaţi-le în proiecte adevărate“, spunea, în mai, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.
