Ion Sterian, directorul general Transgaz SA: „BRUA nu este o autostradă fără descărcări“

DE Newsweek România | Actualizat: 25.10.2019 - 10:53

Despre investițiile strategice în infrastructura energetică pe care le derulează SNTGN TRANSGAZ.

SHARE

Newsweek România: Care sunt proiectele majore de investiții pe care Transgaz le are în vedere pentru dezvoltarea infrastructurii de transport gaze?

Ion Sterian: Transgaz își ia foarte în serios rolul strategic pe care-l are în calitate de operator de sistem pentru transportul gazelor naturale și, respectând întocmai prevederile legale și pe cele ale guvernanței corporative, a elaborat un plan de dezvoltare pe următorii 10 ani.

În acest plan, avizat de către ANRE și de Adunarea Generală a Acționarilor, avem prevăzute investiții importante de peste 4 miliarde euro în ceea ce privește interconectările cu statele vecine, noi sau existente, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre, cât și în ceea ce privește dezvoltarea Sistemului Național de Transport gaze naturale pe cuprinsul României, pentru a permite comunităților locale și investitorilor acces la rețeaua de gaze.

Concret, mă refer la proiectul BRUA, faza 1 -  aflată în prezent în execuție într-un stadiu foarte avansat, și faza 2- care va urma să fie implementată în funcție de procedura de sezon deschis și de deciziile de investiție ale concesionarilor de perimetre off-shore, dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre, la Interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu conducta de transport internaţional gaze naturale T1 şi reverse flow Isaccea, la dezvoltările SNT în zona de nord-est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și a asigurării capacităţilor de transport spre Republica Moldova, la dezvoltările SNT care ne permit să preluăm gazele din perimetrele off-shore, la interconectarea cu Serbia sau la modernizarea stațiilor Negru Vodă 1 și Isaccea 1.

Toate aceste exemple sunt proiecte importante, de valori diferite, dar cu un obiectiv comun: consolidarea rolului României în sectorul gazier.

Această consolidare înseamnă și creșterea calității vieții cetățenilor și creșterea atractivității pentru investitori, care vor avea acces la o rețea puternică de gaze, într-o țară cu resurse bogate și cu opțiuni suficiente pentru aprovizionarea cu gaze.

Cu alte cuvinte, România devine nu doar independentă energetic, ci și cu un sector gazier, motor al dezvoltării durabile.

Care este stadiul implementării proiectului BRUA?

Proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria“ (BRUA) este în grafic de la un capăt la altul.

Am inaugurat la 30 septembrie prima stație de comprimare gaze naturale la Jupa, primul obiectiv major de investiții de pe traseul BRUA în România, urmează să inaugurăm, curând, stația de comprimare gaze de la Podișor, iar la firul linear se lucrează în ritm susținut, fiind sudați deja peste 330 kilometri de conductă din cei 479 prevăzuți în proiect.

Noi acum lucrăm la BRUA faza 1, ceea ce va conduce la asigurarea posibilității fizice de curgere bidirecțională permanentă între interconectările cu Bulgaria și cu Ungaria, asigurându-se următoarele capacităţi de transport gaze naturale: spre Ungaria - 1,75 miliarde metri cubi pe an și  1,5 miliarde metri cubi pe an spre Bulgaria. 

Ceea ce este cel mai important de reținut la BRUA este că nu este o autostradă fără descărcare, și că, după ce va fi finalizată și va fi începută operarea, BRUA va face parte din Sistemul Național de Transport gaze naturale. Este o autostradă gazieră, care permite atât conectarea comunităților locale, cât și a viitoarelor proiecte de investiții industriale. BRUA este autostrada dintre Muntenia și Banat pe care economia României o aștepta.

BRUA-Faza I constă în realizarea unei conducte în lungime de 479 de kilometri, între Podișor și Recaș, cu un diametru de 32 de inchi și o presiune de 63 de bar și 3 staţii de comprimare gaze naturale (Podișor, Bibești şi Jupa), fiecare stație fiind echipată cu două agregate de comprimare (unul în funcțiune și unul de rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze. Valoarea totală a investiției este de peste 478 de milioane de euro, dintre care o componentă importantă reprezintă granturi europene, pentru că este un proiect european important.

Citește dosarul integral dedicat situației actuale din energia românească

 

Un an de răscruce în Energie

Gazprom, beneficiarul Legii Offshore promovată de PSD

„Viitorul energetic al României e la Washington, nu la Moscova“

Stația de comprimare gaze naturale de la Jupa a fost finalizată și inaugurată în luna septembrie, stația de la Podișor este finalizată și se află în probe tehnologice, iar  Stația de la Bibești este și ea în graficul de execuție. În ceea ce privește firul linear, repet, avem sudați deja peste 300 de kilometri de conductă din 479 km.

Este un progres remarcabil, pentru care vreau să felicit constructorii, având în vedere că de la semnarea ordinului de începere a lucrărilor și până în prezent au trecut doar 18 luni pentru stațiile de comprimare și 16 luni pentru firul linear.

Faza a doua a proiectului BRUA vizează creșterea fluxului de gaze spre Ungaria prin interconectorul Horia–Csanadpalota. Spre deosebire de BRUA Faza I, care este considerat un proiect de securitate a aprovizionării, BRUA Faza II este considerat un proiect comercial. Acest lucru înseamnă că Decizia Finală de Implementare a acestei Faze II se va lua doar dacă proiectul este comercial viabil.

Realizarea proiectului BRUA Faza II presupune construirea unei conducte între Recaș și Horia, în lungime de aproximativ 50 de kilometri, amplificarea celor trei staţii de comprimare (SC Podişor, SC Bibeşti şi SC Jupa) prin montarea unui agregat suplimentar de comprimare în fiecare staţie și amplificarea staţiei de măsurare gaze existente la Horia.

La finalizarea fazei 2  se va asigura creșterea fluxului de gaze spre Ungaria prin interconectorul Horia– Csanadpalota la 4,4 miliarde metri cubi pe an către Ungaria, respectiv de 1,5 miliarde metri cubi pe an către Bulgaria. Valoarea estimată este de 68,8 milioane de euro.

Cum sunt finanțate aceste proiecte?

BRUA faza 1 are o valoare totală de 478,6 milioane de euro, dintre care 20% reprezintă surse proprii, iar 80% reprezintă finanțare atrasă pentru proiect (aproximativ 380 milioane de euro). Din aceștia, granturile europene reprezintă peste 180 de milioane de euro.

Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre, gazoductul de la Marea Neagră către Podișor, este în valoare de aproximativ 360 de milioane de euro, dintre care 50% reprezintă surse proprii, iar restul finanțare atrasă, în principal, de la Banca Europeană de Investiții.

Dezvoltările SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și a asigurării capacităților de transport gaze naturale spre Republica Moldova au o valoare de peste 174 milioane de euro, dintre care 35% reprezintă surse proprii, restul finanțare atrasă, dintre care 46 de milioane de euro sunt granturi europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Celelalte proiecte de investiții despre care v-am vorbit au valori cuprinse între 9 și 77 de milioane de euro, Transgaz asigurând din fonduri proprii o parte importantă din aceste valori.

Ce îmi doresc să rețină și investitorii noștri și toți cei care urmăresc activitatea noastră în dezvoltarea infrastructurii gaziere este faptul că Transgaz, companie listată la BVB și cu sistem de guvernanță corporativă implementat, folosește cu maximă înțelepciune și eficacitate resursele proprii și caută să maximeze cât mai mult condițiile extrem de avantajoase și de atrăgătoare pentru investiții pe termen lung, prin parteneriate cu diferite instituții internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau Banca Europeană pentru Investiții.

Suntem o companie cu o structură financiară sănătoasă, cu toate condițiile potrivite pentru o dezvoltare amplă, dovadă succesul pe care simbolul TGN îl are pe Bursa de Valori București, recent declarată piață emergentă.

România conectează Moldova la Europa

Ce ne puteți spune despre investițiile Transgaz în Republica Moldova, despre proiectul Ungheni – Chișinău?

În urma încheierii contractului de privatizare semnat de Eurotransgaz, subsidiara SNTGN Transgaz SA în Republica Moldova - pentru achiziția Vestmoldtransgaz, Transgaz a devenit prima multinațională românească în sectorul energetic.

Obiectivul acestei achiziții a fost dezvoltarea gazoductului Ungheni-Chișinău, un proiect de importanță strategică pentru Republica Moldova, pentru România, și pentru regiunea noastră, iar prin extensie și pentru Europa. În prezent, lucrările se află în diferite faze de execuție, conform graficelor aprobate.

Citește dosarul integral dedicat situației actuale din energia românească

 

Un an de răscruce în Energie

Gazprom, beneficiarul Legii Offshore promovată de PSD

„Viitorul energetic al României e la Washington, nu la Moscova“

Proiectul Ungheni-Chișinău permite dezvoltarea conductei de interconectare a Sistemului de Transport Gaze Naturale din România cu Sistemul de Transport Gaze Naturale din Republica Moldova pe direcția lași-Ungheni- Chișinău.

Aceste investiții se vor concretiza în 110 kilometri de conductă, 4 Stații de măsurare/reglare a presiunii gazelor naturale, un nod de măsurare gaze bidirecțional la care va face legătura între conducta proiectată Ungheni - Chișinău și sistemul de transport gaze din Republica Moldova și complex administrativ la Ghidighici.

Stațiile de măsurare/reglare se află în construcție în diferite stadii ce variază de la dotarea locațiilor cu utilități, la lucrări de construcție în teren, complexul administrativ de la Ghidighici se află într-un stadiu destul de avansat în construcția clădirilor, iar conducta este și ea în execuție, în stadii diferite pe fiecare dintre cele 7 loturi.

Prin acest proiect România conectează Moldova la Europa, respectând angajamentele luate cu privire la creșterea securității energetice în regiune, iar unul dintre proiectele prioritare este construcția conductei de transport de gaze naturale Ungheni-Chișinău.

O Românie sigură și independentă din punct de vedere energetic poate să prospere într-o regiune sigură și independentă din punct de vedere energetic, de aceea avem nevoie să ne asigurăm în termeni reali și concreți de aceste deziderate deopotrivă economice și strategice.

Care sunt viitoarele proiecte ale Transgaz privind extinderea afacerii?

Avem proiecte ambițioase, pe măsura rolului și locului pe care-l joacă Transgaz în economia românească. Mă refer, pe scurt, la amplificarea coridorului de transport bidirecţional Bulgaria–România–Ungaria–Austria (BRUA-Faza III), interconectarea sistemului național de transport gaze naturale cu sistemul de transport gaze naturale din Ucraina, pe direcția Gherăești–Siret, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României, creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România-Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse, sistem de monitorizare, control și achiziție de date pentru stațiile de protecție catodică aferente Sistemului Național de Transport Gaze Naturale, dezvoltarea sistemului SCADA pentru Sistemul Național de Transport Gaze Naturale, Eastring–România, dar și proiectul Hubul Românesc de gaze, pe care Transgaz dorește să-l dezvolte împreună cu CEGH.

Despre acesta din urmă vă pot spune că permite țării noastre să devină un furnizor de securitate energetică. În „Romanian Gas Hub“, așa cum se va numi această societate mixtă pe care inten-ționăm să o dezvoltăm, care va deveni operatorul Punctului Virtual de Tranzacționare din România, Transgaz va deține 51% din ac-țiuni, iar partea austriacă 49 %.

În funcție de ceea ce Statul Român hotărăște, în această companie vor putea intra ca acționari și alte entități/ companii românești.

Hub-ul de gaze în România este un proiect ambiţios care susţine pe deplin consolidarea Uniunii Energetice Europene, plasând ţara noastră pe harta proiectelor inteligente şi inovatoare la nivel naţional, regional, european şi internaţional.

Acest proiect va aduce o viziune nouă asupra pieței gazelor naturale, fiind cea mai mare piață gazieră din regiune, cu cea mai mică dependență de importuri.

Citește dosarul integral dedicat situației actuale din energia românească

Un an de răscruce în Energie

Gazprom, beneficiarul Legii Offshore promovată de PSD

„Viitorul energetic al României e la Washington, nu la Moscova“

Prin hub-ul românesc de gaze, reușim să aducem câteva avantaje clare: consumatorii casnici și industriali din România vor beneficia de surse sigure de gaze naturale și de prețuri în sistem concurențial prin conectarea la culoarele regionale de transport; operatorii de transport și sistem regionali se vor bucura de venituri crescute realizate din tarifele de transport prin creșterea volumelor transportate, și reușim să asigurăm accesul producătorilor de gaze din România la piețele regionale și europene, ceea ce va stimula investițiile în infrastructura energetică.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.