Legea care reglementează această activitate, aprig dezbătută în ultima vreme, se afla încă în Parlament la ora închiderii ediției. Chiar dacă ea ar fi adoptată și promulgată în timp record, problema rămâne una complexă și de durată.
Statul român trebuie, pe de o parte, să răspundă solicitărilor opiniei publice de a negocia un procent cât mai bun, iar pe de altă parte, să ajungă la o înțelegere cu companiile implicate. Cele care dețin licențe, precum Exxon-Petrom, Black Sea Oil&Gas (The Carlyle Group), Lukoil sau Petromar, au investit deja sume importante în explorare și trebuie să investească în continuare pentru a obține în cele din urmă un profit.
Ambasadorul SUA la Summitul Newsweek
Miza este însă uriașă nu doar pentru România, întrucât exploatarea gazului din Marea Neagră ar contribui la independența energetică a întregii Uniuni Europene. Aceasta este tema evenimentului pe care revista Newsweek îl va organiza, pe 20 noiembrie, sub titulatura „Offshore Oil&Gas in the Black Sea Summit“.
Este un eveniment la care vor participa toți actorii implicați – reprezentanți ai mediului privat din domeniul energiei, membri ai Guvernului și Parlamentului României, reprezentanți ai Comisiei Europene. Printre cei care au confirmat deja prezența pe lista vorbitorilor se numără:
Hans Klemm – ambasadorul SUA la București
Marcus Krug – copreședinte Consiliul Regulatorilor Europeni de Energie
Carmen Oprea – Directoratul de Energie al Comisiei Europene
Mark Beacom – CEO Black Sea Oil&Gas
Iulian Iancu – deputat, președinte al Comisiei pentru Industrii
Cristina Prună – deputat
Daniel Apostol – secretar general Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră
Dan Roșu – director executiv, Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră
Miron Alba – director de dezvoltare, CEZ Distribuție
Petru Rușeț – șef al diviziei de energie, SIEMENS România
Radu Dudău – director Energy Policy Group
Julije Domac – director executiv REGEA (Agenția Regională de Energie Croația Nord-Vest)
Miruna Suciu – partener, Casa de Avocatură SUCIU-POPA
Melania Amuza – consultant, Casa de Avocatură NNDKP
Liderul PSD, întrevederi cu șefii Exxon și OMV
În acest moment, proiectul legii offshore se află la Senat, după ce a fost retrimis Parlamentului de către președintele Klaus Iohannis. Proiectul a suferit mai multe modificări față de forma promovată anul trecut de Guvern și votată, pe rând, de Senat și Camera Deputaților.
Într-o primă etapă, partidul de guvernământ părea că nu va accepta sub nicio formă modificarea legii, după cum rezultă din declarațiile lui Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă. Totuși, Liviu Dragnea a nuanțat această poziție. Încă din iulie, la doar două săptămâni după adoptarea legii, liderul PSD anunța o ordonanță de urgență care să modifice exact controversata anexă care prevede modul de calcul al redevențelor.
Ulterior, la începutul lunii septembrie, Dragnea a avut întâlniri cu reprezentanții unor companii care au concesionate perimetre în Marea Neagră, precum Exxon și OMV-Petrom. La discuții au participat și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, împreună cu ministrul Energiei, Anton Anton, şi cu fostul ministru de finanţe, Daniel Chiţoiu. Companiile au reclamat faptul că, pe lângă redevenţe, vor trebui să plătească şi un impozit pe veniturile suplimentare. Acesta este un impozit progresiv care se va stabili în funcţie de preţul la care se va vinde gazul extras.
Prevederi controversate în legea offshore
În afară de problema impozitării, în lege există și alte puncte discutabile, inclusiv articole care ar putea încălca legislația europeană. Astfel, titularii contractelor de concesiune sunt obligați ca minimum 25% din angajații utilizați să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.
Această prevedere ar putea încălca reglementările europene privind libera circulație a persoanelor în spațiul UE. În plus, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la operatori economici din România și spațiul european (în condiții echivalente tehnice și de preț).
Legea mai impune companiilor petroliere să tranzacţioneze pe bursa românească minim jumătate din gazele extrase din Marea Neagră. Dragnea a insistat că nu va renunța la această prevedere. „Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească, înseamnă că România devine una dintre puţinele ţări din lume care devine independentă energetic“, a spus liderul PSD.
Imediat ce legea a fost adoptată de Camera Deputaților, care este cameră decizională, companiile care dețin licențe de exploatare au protestat. „Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră,
cu consecința imediată a diminuării potențialului de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore“, se arată într-un comunicat al asociației concesionarilor din Marea Neagră.
