În situația economică actuală, României i-ar trebui 10 ani să ajungă sănătoasă în anticamera Zonei Euro
Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României cu UE în perioada 2000-2004, afirmă că, în situația economică actuală, României i-ar trebui 10 ani să ajungă sănătoasă în anticamera Zonei Euro.
Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României cu Uniunea Europeană în perioada 2000-2004 declară, într-un interviu pentru News.ro, că având în vedere gradul actual de destructurare economico-financiară, dar şi socio-politică a României, ”ne-ar trebui un deceniu să ne reparăm casa pentru a ajunge sănătoşi în anticamera Zonei Euro”.
Puşcaş admite că obiectivul intrării în Zona Euro poate deveni un proiect de ţară, dar cu anumite condiţii.
Citește și: Republica Moldova ar putea încheia negocierile cu UE în 2028, spune fostul negociator șef al României
În situația economică actuală, României i-ar trebui 10 ani să ajungă sănătoasă în anticamera Zonei Euro
În opinia fostului negociator cu UE, raportarea liderilor României la obiectivul intrării în Zona Euro, ca opţiune statală de integrare europeană asumată prin Tratat, vorbeşte foarte elocvent despre lipsa apetitului elitei noastre de a realiza integrarea europeană deplină.
”Având în vedere gradul actual de destructurare economico-financiară, dar şi socio-politică a României, eu cred că ne-ar trebui un deceniu să ne reparăm casa pentru a ajunge sănătoşi în anticamera Zonei Euro”, spune Vasile Puşcaş.
El consideră că obiectivul intrării în Zona Euro poate deveni un proiect de ţară, dar trebuie clar formulat, asumat şi urmat.
Citește și: De ce a crescut cursul euro/leu la noi maxime istorice. Explicaţiile date de Banca Centrală
În ultimele două decenii, problema a fost "cum să luăm banii europeni" şi nu de a-i folosi ca instrument financiar în politici coerente de dezvoltare
"Vorbind de fondurile europene, în aproape tot intervalul acestor două decenii, am imaginea guvernelor României milogindu-se cu mâna întinsă să primească ceva din sacul bugetar european.
În primele două exerciţii financiar-bugetare europene, de după 2007, inclusiv limbajul spune tot: problema era "cum să luăm banii europeni", în sensul de a-i absorbi în Trezoreria din Bucureşti şi nu de a-i folosi ca instrument financiar în politici coerente de dezvoltare economico-socială (oricum lipsea o astfel de strategie aplicată)", spune Puşcaş.
El subliniază că abia în ultimii ani s-a spus că fondurile europene sunt surse investiţionale pentru infrastructura transportului, pentru cea socială.