Impactul „Green Deal” asupra CE Oltenia: „Strategia de restructurare nu prevede disponibilizări”

Cele mai importante declarații ale lui Iulian Popescu:

• „Din perspectiva vânzărilor de energie electrică, CEO nu stă bine și trebuie să găsim soluții în acest sens. O problemă ar fi prețul foarte scăzut al energiei electrice din prezent. Evident nici condițiile meteo, cum ar fi ploile și vântul, nu ne-au ajutat, pentru că Hidroelectrica a produs foarte multă energie. La fel s-a întâmplat cu energia solară și eoliană.”
  
  
• „Din totalul cheltuielilor de la CEO, aproape 50% sunt costuri cu certificatele cu CO2. Sunt aspect reglementate înainte de Green Deal, care au efecte foarte mari supra situației financiare de la CEO.”
  
  
• „Complexul a avut nevoie de un împrumut urgent de 251 de milioane de euro din partea Guvernului, chiar în această primăvară. Acest împrumut a fost notificat către Comisia Europeană și o să intrăm într-un program de restructurare. Acum se muncește la această strategie, ce va fi trimisă către Bruxelles cât de curând.”
  
  
• „După reorganzarea sistemului energetic, toți producătorii de energie din România au ajuns să aibă o mono-sursă de producție a energiei electrice. CE Oltenia este cel mai dezavantajat, pentru că el a preluat facilitățile de producere a energiei celei mai scumpe și, astfel, este pus sub această presiune tot mai ridicată din perspectiva standardelor de mediu, al emisiilor de CO2.”
  
  
• „Despre nevoia de investiții vă pot spune că depășește 5 miliarde de euro în următorii ani. Este o sumă foarte mare. Acum se fac aceste calcule, ele fac parte din planul de reorganizare.”
  
  
• „Vom încerca să păstrăm carierele de cărbune cele mai eficiente și grupurile de producție cele mai rentabile din perspectivă financiară. Grupurile pe gaz nu vor fi construite pe fundația grupurilor de cărbune, ci separat. Vor fi investiții noi. Producția de energie electrică pe cărbune va ajunge undeva la 50%. Potrivit planului de restructurare se discută a finaliza această mare investiție în următorii 5 ani.”
  
  
• „Vom urmări dezvoltarea unor grupuri de producție care să cuprindă un mix de gaz cu hidrogen. Încă nu este consacrată în exploatare industrială această utilizare a hidrogenului, dar face parte din strategia UE de a marșa tot mai mult pe utilizarea hidrogenului pentru producerea de energie electrică.”
  
  
• „În acest moment, Strategia de reorganizare a CE Oltena nu prevede niciun fel de disponibilizări. O bună parte din angajați vor ieși natural la pensie, pentru că media de vârstă de la CEO este destul de mare. Deci nu se pune problema de disponibilizări, ba dimpotrivă în anumite sectoare CEO duce lipsă de personal.”
  ***

- Domnule Iulian Popescu, vă mulțumesc că ați acceptat invitația de a discuta despre Pactul Ecologic European (Green Deal). Acest Pact va avea un impact considerabil asupra Complexului Energetic Oltenia, în sensul că se va renunța în timp la termocentralele pe cărbune.

- Da, CE Oltenia este și cel mai mare producător de energie electrică pe cărbune.

- Green Deal înseamnă, în următorii 10 ani, o sumă destul de consistentă: 1.000 de miliarde de euro pentru a reduce emisiile de carbon, a proteja mediul înconjurător, a combate schimbările climatice, a îmbunătăți eficiența energetică, pentru ca UE să ajungă neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Credeți că Green Deal va avea succes?

- Cred că ar trebui să ne concentrăm asupra principiilor acestui program. El a plecat de la ideea neutralității emisiilor de CO2, adică săă emitem doar cât poate natura consuma, și este un principiu foarte bun. Avem un prag al anului 2050 pentru a avea această neutralitate. Acesta este obiectivul final al programului, dar pe lângă sumele vehiculate ar trebui să înțelegem oportunitatea care stă în spatele acestui Pact. Foarte mulți se sperie de aceste schimbări, care, evident, vor ava un impact social și economic în anumite cazuri, dar trebuie să știm cum să nu ne împotrivim curentului și să beneficiem de acest val, benefic pentru a avea un aer mai curat și a stopa încălzirea globală. Să ne uităm la ce putem să fructificăm din această oportunitate.

- Ce faceți concret în Consilul de supraveghere?

- Ne ocupăm cu validarea managementului de zi cu zi care este asumat de directorat. Directoratul este alcătuit din 5 persoane. Consiliul de supraveghere urmărește gestionarea resurselor financiare și umane și își asumă, își aprobă chiar, anumite documente în funcție de valori. Conform actului constitutiv al societății, există trei nivele de aprobări: directorat, Consiliul de supraveghere și Adunarea Generală a Acționarilor (AGA).

- Practic, dvs. evaluați activitatea conducerii executive, le faceți recomandări despre deciziile oportune.

- Consiliul de supraveghere este intermediar între acționari și managementul direct. Acționarul majoritar este Statul român prin Ministerul Economiei. Acționari minoritari sunt Fondul Proprietatea și Societatea de Închidere și Conservare a Minelor, Conversmin. Din păcate aceasta este în insolvență, dar se discută preluarea pachetului de acțiuni de către Ministerul Economiei.

- Vă rog să ne dați câteva informații despre Complexul Energetic Oltenia.

- Complexul Energetic are mai mult de 11 grupuri energetice, împărțite în 4 unități, Rovinari, Turceni, Craiova 2 și Ișalnița, și are mai mult de 12.000 de angajați. De aici și impactul social major pe care îl are această companie. Produce 20% din necesarul de energie al României, dar, în prezent, acest potențial nu este exploatat. Și din cauza crizei din domeniul energetic generate de COVID- 19, acum consumul energetic este foarte redus și de aceea, din câte știu, funcționează zilele acestea la putere redusă, doar 3 grupuri. Au fost zile în care funcționa un grup sau chiar două. Din perspectiva vânzărilor de energie electrică CEO nu stă bine și trebuie să găsim soluții în acest sens. O problemă ar fi prețul foarte scăzut al energiei electrice din prezent. Evident nici condițiile meteo, cum ar fi ploile și vântul, nu ne-au ajutat, pentru că Hidroelectrica a produs foarte multă energie. La fel s-a întâmplat cu energia solară și eoliană.

- O problemă este și faptul că prețul energiei electrice pe cărbune este ridicat.

- Bineînțeles că este mult mai ridicat decât celelalte prețuri, dar ce este foarte important de subliniat este că, din totalul cheltuielilor de la CEO, aproape 50%, sunt costuri cu certificatele cu CO2. Sunt aspect reglementate înainte de Green Deal, care au efecte foarte mari supra situației financiare de la CEO. De aceea Complexul a avut nevoie de un împrumut urgent de 251 de milioane de euro din partea Guvernului, chiar în această primăvară. Acest împrumut a fost notificat către Comisia Europeană și o să intrăm într-un program de restructurare. Acum se muncește la această strategie, ce va fi trimisă către Bruxelles cât de curând.

- Ce impact va avea Pactul Ecologic European asupra CE Oltenia? Producția de energe electrică pe cărbune va fi înlocuită cu cea pe gaz.

- CEO trebuie să-și genereze un mix de energie. Aceasta este problema strategică, și este specifică numai României. Toți producătorii de energie, după reorganzarea sistemului energetic, au ajuns să aibă o mono-sursă de producție a energiei electrice. De aceea CEO este cel mai dezavantajat pentru că el a preluat facilitățile de producere a energie cele mai scumpe și, astfel, este pus sub această presiune tot mai ridicată din perspectiva standardelor de mediu, al emisiilor de CO2. De aceea va trebui să facă investiții majore pentru a implementa un mix energetic. Și, în această strategie care se discută în prezent, există intenția de a implementa panouri fotovoltaice și, evident, de a aduce noi grupuri energetice pe gaze și cu un mix de hidrogen.

- Despre ce investiții vorbim? Câți bani sunt necesari?

- Este o estimare la care se lucrează. Discutăm, Mai mult de 5 miliarde de euro în următorii ani. Este o sumă foarte mare. Acum se fac aceste calcule. Ele fac parte din planul de reorganizare.

- În ce interval de timp se poate ajunge la un astfel de mix energetic? Se va renunța la un moment dat și la grupurile energetice pe gaz?

- Nu. Ele vor mai rămâne o bucată de timp. La cărbune o să încercăm să păstrăm carierele cele mai eficiente și grupurile cele mai rentabile din perspectivă financiară. Grupurile pe gaz nu vor fi construite pe fundația grupurilor de cărbune, ci separat. Vor fi investiții noi. Producția de energie electrică pe cărbune va ajunge undeva la 50%. Potrivit planului de restructurare se discută a finaliza această mare investiție în următorii 5 ani. E un termen foarte curajos pe care vrem să-l respectăm. Cred că vom găsi resurse financiare pentru a ajunge în 2025 cu majoritatea investițiilor finalizate.

- Să vorbim un pic despre bani și apoi despre oameni. România este a treia țară beneficiară a fondurilor prevăzute prin Green Deal, după Polonia și Germania. 2 miliarde de euro sunt puse la dispoziția Poloniei, 800 de milioane pentru Germania și 750 de milioane pentru România. Ce trebuie să facem pentru a accesa acești bani și către ce îi putem orienta?

- O să fie un concurs de proiecte în acest sens, CEO va depune proiecte și vom concura pentru a obține cât mai mult din acești bani. Așa cum am precizat vom investi în facilități de producere a energiei solare și pe gaz. Vom urmări dezvoltarea unor grupuri care să cuprindă un mix de gaz cu hidrogen. Încă nu este consacrată în exploatare industrială această utilizare a hidrogenului, dara face parte din strategia UE de a marșa tot mai mult pe utilizarea hidrogenului pentru producerea de energie electrică.

- Vorbim de extragerea hidrogenului din molecula de apă?

- Da, dar producția de hidrogen este o altă problemă. Eu vorbesc de arderea hidrogenului împreună cu gaz. Se vorbește de un mix de 20% hidrogen și 80% gaz. Sunt mai multe tehnologii care sunt în testare, hidrogenul nu este utilizat la scară industrială, dar se încearcă creșterea acestui raport din mix în favoarea hidrogenului.

- Pentru a finaliza investițiile la CE Oltenia până în 2025 va trebui să atrageți resurse financiare și din altă parte, nu doar de la Uniunea Europeană. În ce măsură banii europeni pot acoperi necesarul de 5 miliarde de care ați vorbit mai devreme?

- Nu pot da un răspuns exact în acest moment. Așteptăm să se finalizeze strategia de restructurare a CEO, despre care vă spuneam, și apoi putem discuta despre bugetul final de investiții. Noi vom fi susținuți și de către Guvernul României. Dacă programul de restructurare va fi aprobat de Comisia Europeană, și am toată încrederea că va fi aprobat, atunci Statul român va putea să susțină în continuare CEO, pentru că are nevoie foarte mare de susținere, pentru finalizarea acestor investiții, dar și pentru plata certificatelor de CO2.

- Este vorba despre acele certificate pe care țara noastră le plătește Uniunii Europene pentru că produce energie electrică prin tehnologii poluante.

- Este o taxă asociată tonei de CO2 emise în atmosferă.

- Ce se va întâmpla cu o parte din angajații CE Oltenia în momentul în care Strategia de restructurare va fi implementat?

- În acest moment, Strategia nu prevede niciun fel de disponibilizări. O bună parte din angajați vor ieși natural la pensie, pentru că media de vârstă de la CEO este destul de mare. Deci nu se pune problema de disponibilizări, ba dimpotrivă în anumite sectoare CEO duce lipsă de personal. Prin restructurare vor fi mutate anumite posturi și schimbată organigrama, pentru a acoperi nevoile de persona complete. CEO va avea un număr mult mai redus de angajați, încă nu am finalizat aceste cifre, dar nu va fi o disponibilizare în masă. Nu se prevede sub nicio formă disponibilizarea oamenilor. Pe de altă parte, reducând numărul de angajați la CEO, noi trebuie să găsim soluții pentru a investi în regiune, în județele pe aria cărora CEO își desfășoară activitatea, pentru că, în acest moment, este unul dintre pilonii economici principali, în jurul căruia se învârt și mulți alți furnizori, de aceea este o dependență economică foarte mare față de CEO.

- Fondurile de coeziune de la Uniunea Europeană pot fi orientate către susținerea mediului de afaceri, a antreprenoriatului în aceste județe, printre care și Gorj, pentru a diminua din efectele restructurării CEO. Din păcate, România are o problemă cu accesarea fondurilor de coeziune. Cum o putem rezolva?

- Există foarte multe oportunități de finanțare. Per total, România are o problemă cu gradul de absorbție a fondurilor europene, care eeste scăzut, dar sunt foarte multe entități sau companii care știu să le atragă, iar lucrul acesta se întâmplă zi de zi. Din perspectiva ideii că România atrage puține fonduri europene vreau să vă spun că, în domeniul în care activez, consultanță și investiții în companii, pe zona capitalului uman, pe educație, pe ONG-urile pe care le-am înființat, banii s-au terminat cu totul. Ba chiar au fost suplimentați. Am stat să analizez de ce totuși România are un grad mic de absorbție. De vină este neutilizarea fondurilor pentru marile proiecte de investiții, în special cele de infrastructură, care au și o pondere foarte mare din fondurile de coeziune. Aici ar trebui să ne uităm mai cu atenție, aici sunt ministerele-cheie care trebuie să găsească programe majore de investiții în autostrăzi, în căi ferate etc.

- Nu stăm foarte bine la capitolul infrastructură. Putem recupera în următorii ani pentru ca restructurarea CE Oltenia să nu fie un șoc social-economic?

- Eu sunt un adept al pieței libere și cred în puterea întreprinzătorului de a găsi oportunități. Pe lângă infrastructură, un business are nevoie și de resurse naturale și, în special, de resurse umane, oameni. Așa că trebuie să ne uităm foarte atent la potențialul regiunii și să-l exploatăm așa cum trebuie. Poate că administrația locală va trebui să fie mai atentă în a promova aceste oportunități și a atrage atenția investitorilor și am convingerea că aceștia nu vor întârzia să vină. Trebuie doar să vedem ce îi împidică să vină. Dacă lipsa infrastructurii rutiere blochează investițiile în industria grea, pentru domeniul serviciilor, al turismului sau pentru industria ușoară, aceasta nu este un impediment. În schimb, va trebui să vedem cum rezolvăm problema resurselor umane. Înainte de pandemie, care a generat blocaje în economie, criza resurselor umane se simțea în toate regiunile României și în toate tipurile de business. Nu era doar o anumită zonă a economiei care suferea din acest punct de vedere.

- Pentru dezvoltarea județului Gorj dvs. mizați mai degrabă pe investiții mai mici în domeniul serviciilor, turismului decât pe investiții mari, eventual din străinătate?

- Evident că investițiile majore sunt benefice, dar acestea au un mare dezavantaj: vin foarte greu și nu te poți baza doar pe ele. Ce stă la îndemâna noastră este să dezvoltăm mediul economic în ansamblu. Odată cu asta vom avea o creștere pe orizontală a firmelor. De aceea, pentru județul Gorj, este mult mai facil, și ne ajută și resursele naturale, să ne ducem în zona turismului. Gorjul poate fi văzut ca o Bucovină a Olteniei, este un județ cu multe tradiții și obiective naturale culturale, care nu sunt exploatate nici pe departe la potențialul lor. Vedem că România are o creștere semnificativă a industriei turismului, dacă ne raportăm doar la numărul vizitatorilor străini, și atunci Gorjul chiar ar putea să crească foarte foarte mult.

- Are administrația din Gorj capacitatea să susțină un proiect de dezvoltare a județului Gorj, plecând de la restructurarea Complexului Energetic Oltenia, până în 2025 sau până în 2030?

- Așa cum stau lucrurile acum este clar că răspunsul este negativ. Dacă am fi avut această capacitate am fi făcut-o în ultimii 30 de ani. Din păcate județul Gorj a ajuns din ce în ce mai jos în topul dezvoltării economice a județelor și este într-o continuă cădere. Este clar că este necesar să luăm măsuri curajoase și energice. Simt că s-a stagnat foarte mult. Pur și simplu lucrurile par prăfuite. Eu sunt născut în Târgu Jiu și sunt plecat de mai bine de 20 de ani în București, dar întotdeauna am avut o conexiune foarte bună cu această zonă. M-am interesat foarte mult de ce investiții, ce afaceri s-ar putea face aici. Multe dintre proiectele pe care le am, atât cu firma, cât și cu ONG-ul, se întâmplă în județul Gorj. Țin foarte mult la dezvoltarea acestei regiuni și mă doare sufletul când văd că lucrurile nu sunt cum mi-aș dori. Văd în fiecare zi exemplele pozitive, Cluj, Turda, Alba, Timiș, Oradea și Gorjul este lăsat la coada clasamentului. Este evident că în județul Gorj este nevoie de o schimbare a culorii politice, pentru că, de 30 de ani, acest județ este roșu. PSD trebuie să-și asume lucrurile pe care nu le-a făcut, sau le-a făcut prost și este nevoie de o schimbare a oamenilor de la conducerea județului.

- Ați luat decizia să ocupați o funcție publică, să renunțați la o parte din activitatea din mediul privat și să vă implicați în administrație. Care a fost impactul acestei treceri?

- Am fost întotdeauna cu un ochi pe administrație. Am intrat în business din dorința de a avea un impact. Oricât de bine ne-am administra propriile afaceri și oricât de mult am crește, până la urmă impactul îl avem atunci când facem ca lucrurile mari, semnificative pentru societate să fie conduse într-o manieră eficientă. Ideea de a aduce din energia și experiența mea și în zona administrativă am avut-o de foarte mult timp.