Proiectul, realizat în colaborare cu cel mai mare jucător român în domeniu, compania Iulius, prevede construirea unui mare centru expozițional, cultural, comercial și de afaceri, în jurul pavilioanelor existente deja în zona de nord-vest a Capitalei, în valoare de 2,8 miliarde de euro.
Aceste clădiri se află în patrimoniul ROMEXPO, societate deținută de Camera de Comerț și Industrie a României, o organizație neguvernamentală de utilitate publică. Statul român i-a dat gratuit în folosință terenul de 42 de hectare în urmă cu mai bine de 60 de ani. Conform unor hotărâri de guvern din 2004, contractul este valabil pentru încă 33 de ani de acum încolo.
Dacă vinde, statul ia pe teren cât dă pe clădiri
La începutul lunii septembrie, Parlamentul a votat o lege care prevede, între altele, trecerea terenului în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României. Motivația este că, dacă ar vrea să vândă, statul ar trebui să despăgubească proprietarul construcțiilor cu aproximativ 300 de milioane de euro, o sumă echivalentă cu valoarea de piață a terenului.
Potrivit noului act normativ, terenurile nu pot fi înstrăinate și nu își pot schimba destinația - care este centrată în jurul activității de organizare a târgurilor și evenimentelor - în termen de 49 de ani de la preluare.
Legea se află în prezent în dezbatere la Curtea Constituțională a României, fiind atacată între timp de câțiva parlamentari. În scandalul politic a intervenit însă și o companie străină cu puternice interese imobiliare, a cărei cotă de piață riscă să scadă în cazul realizării proiectului de la ROMEXPO.
Cine sunt sud-africanii care vor să îngroape proiectul
Este vorba de fondul de investiții NEPI-Rockcastle, o companie originară din Africa de Sud, înregistrată ulterior într-un paradis fiscal (Insula Man). Printr-o serie de alte firme, grupul deține peste 50 de spații comerciale în Europa de Est, din care mai mult de jumătate în România.
Potrivit unui raport al unui respectat grup american de analiză financiară, publicat în 2018, NEPI și-ar fi supraestimat veniturile obținute în țara noastră pentru a atrage investitori la bursă. De altfel, Ziarul Financiar a dezvăluit recent că, de la începutul acestui an, valoarea acțiunilor companiei, tranzacționate la Johannesburg și Amsterdam, se află în cădere liberă.
În ultimele două luni, NEPI a emis mai multe comunicate prin care atacă dur inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României.
Mai întâi, compania și-a exprimat intenția de cumpăra terenul, deși acesta nu poate fi vândut, conform legislației în vigoare.
Zilele trecute, NEPI a anunțat că a sesizat inclusiv Comisia Europeană, reclamând un posibil “ajutor de stat” acordat concurentului său român prin recenta lege.
Replica IULIUS: Avem încredere în justiție
Într-un drept la replică al grupului IULIUS se arată că acesta “nu are nicio calitate sau implicare în demersul legislativ la care se face referire”.
Dezvoltatorul român susține că „va plăti o taxă de superficie pentru utilizarea terenului, la valoarea de piață și în conformitate cu prevederile contractuale care vor fi agreate în parteneriatul cu Camera de Comerț și Industrie a României”.
“În acest context, inducerea ideii de obținere a unui presupus ajutor de stat de către grupul IULIUS este în mod vădit eronată și poate dezinforma opinia publică. Avem încredere deplină în justiția română și în autoritățile europene, precum și în capacitatea lor de analiză obiectivă, neinfluențabilă. Suntem implicați activ de peste 20 de ani în dezvoltarea durabilă a comunităților în care suntem prezenți, este ceea ce știm să facem mai bine și modul prin care contribuim la evoluția economică și socială a României”, se mai precizează în comunicatul companiei românești.
Câți bani va câștiga, de fapt, statul român
Din atacurile adversarilor proiectului de la ROMEXPO, așa cum sunt comunicatele NEPI, lipsește însă esențialul. Și anume, cât va câștiga, de fapt, statul român din această afacere.
Potrivit unei evaluări întocmite de doi experți din cadrul prestigioasei case de audit Pricewaterhouse Coopers, suma este de ordinul miliardelor de euro.
Numai în faza de construcție, care ar dura 5 ani, statul ar urma să încaseze peste 200 de milioane de euro, din taxele pe autorizații, impozitul pe profit al constructorilor și al băncilor, contribuțiile pentru veniturile salariale și accizele la carburanți.
Statul va primi și mai mulți bani din momentul inaugurării proiectului, în cadrul căruia vor lucra peste 32.000 de angajați și care, pe lângă spații de birouri, expoziționale și comerciale, va găzdui cea mai mare sală de concerte din țară, un muzeu Brâncuși, un acvariu, un cinema și un parc.
Astfel, experții de la Pricewaterhouse Coopers estimează că în fiecare an vor intra la bugetul de stat aproximativ 345 de milioane de euro, din contribuțiile pentru veniturile salariale, impozitul pe profit și pe clădiri.
La un calcul simplu, rezultă că în următorii 33 de ani – atât cât mai este valabil actualul contract de folosință a terenului, dar care în prezent nu aduce decât venituri modeste la buget – statul român va încasa în jur de 10 miliarde de euro. Adică aproape 4% din PIB-ul anual al României.
