România va avea la dispoziție în următorii șapte ani 80 de miliarde de euro din fonduri europene, cea mai mare sumă pe care a primit-o țara noastră de la aderarea la Uniunea Europeană.
„Din acești bani, 46,3 de miliarde de euro sunt bani din bugetul tradițional al UE și toți sunt nerambursabili, nu va trebui să îi dăm înapoi.
26,8 miliarde de euro sunt fonduri de coeziune. Din acestea, putem să construim autostrăzi, reabilităm drumuri, modernizăm căi ferate, anvelopăm blocuri, construim mari proiecte de infrastructură, poduri, linii de metrou și extidem rețele de canalizare, apă, electricitate în mediul rural din România”, a explicat pentru Newsweek România europarlamentarul Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.
În plus, 18,7 miliarde de euro sunt pentru politica agricolă comună, iar acești bani merg în două direcții: către plățile directe către fermieri și pentru dezvoltare rurală.
„La această sumă, se adaugă 33,5 miliarde de euro din noul plan de redresare al Uniunii Europene, ca urmare a crizei covid.
O parte mai mare vor fi fonduri nerambursabile, o parte mai mică vor fi credite.
Suma e parte din întreg planul de redresare de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde sunt nerambursabili, iar 360 sunt credite.
Aceeași pondere se va aplica și la adresa României. Calculele finale le vom primi astăzi, dar cel mai probabil circa 17 miliarde de euro vor fi nerambursabili”, a precizat Siegfried Mureșan.
Așadar, din cele aproape 80 de miliarde alocate României, circa 63 de miliarde vor fi bani „gratuiți”, care nu trebuie dați înapoi, iar restul pot veni în țară sub formă de împrumuturi, care trebuie returnate.
România a aborbit în 13 ani abia 56 de miliarde de euro
Doar plățile pentru fermieri vor intra direct în țară, din fondurile europene primite. Restul sumei va putea fi accesată de România doar pe bază de proiecte.
Cât vom putea aborbi, așadar, în șapte ani?
„Din 2007, de când a aderat România la Uniunea Europeană, până astăzi, am plătit 18 miliarde de euro din bugetul național și am absorbit 54 de miliarde de euro.
Practic, am absorbit de trei ori mai mult decât am plătit. Bani care au intrat în România”, a precizat Siegfried Mureșan.
Cât a pierdut România până acum?
„Între 2007-2013, la agricultură nu s-a pierdut nimic, pentru că banii au venit pe plăți directe. La fonduri structurale și de coeziune, din 19,6 miliarde de euro, am absorbit 18 miliarde. Am pierdut doar 1,6 miliarde de euro.
Am piedut mai puțin decât se crede percepția publică, care este că noi nu putem să absorbim bani. Mulți policieni români antieuropeni sugerează mereu că noi plătim mult și încasăm puțin. Realitatea este cu totul alta”, a declarat europarlamentarul.
Lucrurile au stat mult mai rău în perioada 2014-2020, cu întârzieri mari proiecte de infrastructură.
Guvernele PSD, din 2012 încoace, au absorbit doar 1,7 miliarde de euro din cele 10,8 miliarde de euro alocate României.
„Riscul care e: întotdeauna am avut întârzieri. La final, cu derogările care există, de plus trei ani, îi absorbim, dar nu-i băgăm în proiecte de nota 10, ci de nota 5-6.
Depinde foarte mult de voina politică și de capacitatea de absorbție la nivel central. La nivel local, primarii s-au descurcat.
Esențial e să nu începem cu întârziere și să fim bine pregătiți. Atfel, nu vom pierde banii, ci îi vom cheltui pe proiecte mici”, a declarat europarlamentarul membru al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.
Suma ar putea crește
Planul de redresare convenit în Consiliul European urmează să fie dezbătut joi și de Parlamentul European, care va avea votul final. Siegfried Mureșan susține că datele nu se vor schimba în Parlamentul European, în materie de sume totale sau în materie de raport între credite și fonduri nerambursabile.
În schimb, se vor defini criteriile de alocare, domeniile în care să meargă banii.
„Nu ne vom atinge de anvelopele naționale, adică banii pe coeziune și agricultură. Nu se pun în discuție. Nu vom cere nici mai mult nici mai puțin.
Dar vom cere creșteri pe noile priorități ale UE, politice legate de viitor: cercetare, inovare, protecția mediului, securizarea frontierelor interne”, crede europarlamentarul.
Creșterea va fi, însă, foarte mică.
