Informaţia că salariile bugetarilor vor fi îngheţate a apărut în mediul public pe surse, dar vectorii PSD au negat-o. Pe 25 aprilie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, declara: "Nu s-a vorbit despre îngheţarea salariilor bugetarilor".
La fel, ministrul Muncii de atunci spunea mai nuanţat, tot pe 25 aprilie: "(...) nu vorbim de o îngheţare a salariilor, ci vorbim de o neintervenţie pe o perioadă limitată". Cu o zi mai devreme, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, nu nega explicit posibilitatea: "Trebuie să ne gândim foarte bine când discutăm despre sistemul de Sănătate şi despre finanţarea lui".
Cum ar putea fi obligată România să îngheţe salariile bugetare şi pensiile
Iată cum stau lucrurile, conform Pactului Euro Plus, semnat de România:
| datorie publică peste 50% din PIB | salariile bugetare sunt îngheţate |
| datorie publică peste 55% din PIB | salariile bugetare şi pensiile sunt îngheţate |
| datorie publică peste 60% din PIB | intră în funcţiune mecanismul automat de reducere a datoriei publice |
Pactul Euro Plus face parte din setul de patru reguli principale al Uniunii Europene, privind guvernanța economică consolidată a UE, care a intrat în vigoare pe 13 decembrie 2011.
Există un motiv pentru care vectorii PSD, în primul rând, s-au agitat în aprilie, pe acest subiect. Pe 15 mai scriam că datoria publică a sărit peste 50% din PIB.
De notat că datoria publică este o obligație de plată a unui guvern. Deși persoanele fizice sunt chemate de regulă, în calitatea lor de contribuabili, să furnizeze bani, pentru plata dobânzii și a principalului datoriei, proprietatea asupra datoriei publice nu poate fi atașată pentru a îndeplini obligațiile de plată, dacă guvernul nu face acest lucru, conform Enciclopedia Britannica. Neplata datoriei publice a dus la falimentul Greciei, în anii 2012 - 2015.
Citeşte şi: Guvernul ar trebui să îngheţe salariile bugetarilor, pentru că datoria statului a trecut de 50%
Pe scurt, în luna februarie, datoria publică a României a ajuns la 706,5 miliarde de lei (adică la 50,1% din PIB), față de 695 de miliarde de lei (adică 49,2% din PIB), în luna ianuarie, și 667,3 miliarde de lei (adică 47,2% din PIB), în luna decembrie.
Şase zile mai târziu, chiar Ministerul Finanţelor anunţa că datoria publică a crescut la peste 50% din PIB. Trecuse aproape o lună de când cel puţin doi demnitari au declarat că nu se vor îngheţa salariile bugetare.
Trouvaille-ul guvernamental a fost că politicienii s-au bazat pe faptul că mediul public nu va face legătura între nivelul datoriei publice şi obligativitatea îngheţării salariilor bugetare. Şi le-a reuşit: nu s-a făcut legătura.
Citeşte şi: Finanțele anunță că datoria guvernamentală a crescut în februarie 2023 la 50,1% din PIB
Cea mai mare parte din această datorie publică, 589,86 miliarde de lei, era reprezentată de titlurile de stat. Împrumuturile se cifrau la 106,41 miliarde de lei. Ce sunt aceste titluri de stat?
Numite obligaţiuni de către stat şi titluri de stat de către cei care le cumpără, ele sunt nişte bonuri de valoare, prin care statul se angajează să dea înapoi celui care le-a achiziţionat suma primită de la cel care l-a împrumutat, plus o dobândă. Cei ce cumpără titluri de stat, împrumutând statul, devin investitori.
Merită observat că majoritatea covârşitoare a titlurilor de stat sunt achiziţionate de bănci şi de fondurile de pensii private. Ceea ce este oarecum ironic. La finalul anului trecut, o parte din mediul politic a instigat la boicotarea a două bănci austriece, mari investitori, pentru că sunt originate în Austria, care se opune intrării României în Spaţiul Schengen.
În perioada cabinetelor Dăncilă, arcul guvernamental, din nevoie de bani, a încercat să desfiinţeze Pilonul II de pensii private obligatorii, unde actanţi sunt alţi mari creditori ai României.
Ascunderea după degetul metodologiei ESA
Până recent, Executivul s-a ascuns după deget, aşa cum arătam recent, jonglând cu datoria publică pe metodologia autohtonă vs. cea de pe metodologia europeană ESA, care până recent a fost ceva mai mică.
Dar în martie datoria publică pe ESA a sărit la 50,1%. A scăzut sub 50% în aprilie, iar apoi, pe luna mai, a trecut din nou peste 50,1%. Ce înseamnă aceasta? Că salariile bugetarilor sunt îngheţate, indiferent cum înveleşte subiectul Coaliţia.
Citeşte şi: Cum îi afectează datoria publică pe români. Guvernul jonglează cu un artificiu fiscal
Şi lucrurile nu se opresc aici. Dacă Executivul va continua să danseze pe bani, daţi pe tot felul de expediente, datoria publică va continua să crească. Iar la peste 55% din PIB, datorie publică, vor trebui îngheţate şi pensiile, apoi la peste 60% intrăm în mecanismul automat de reducere a datoriei publice.
Este posibil asta, pentru că tentaţia de a face noi plăţi e foarte mare.
Credem că se va vorbi insistent despre reducerea cheltuielilor publice şi vor fi tăiate, exact cum se întâmplă acum, expediente şi rente fictive, precum cheltuielile inexistente, posturile din CA-uri, care sunt ca număr sub limita maximă admisă, şi salariile de nababi de acum, aflate tot sub maximul permis.
