În februarie, datoria a ajuns la 706,5 miliarde de lei (50,1% din PIB), față de 695 de miliarde de lei (49,2% din PIB), în ianuarie, și 667,3 miliarde de lei (47,2% din PIB), în decembrie.

Datoria publică a sărit de 50%

Nivelul de îndatorare raportat la PIB depinde destul de mult de evoluția PIB nominal, de ritmul împrumuturilor, dar și de sumele care ajung la plată în cursul anului în contul datoriei, explică Profit.ro.

Ministerul Finanțelor a împrumutat în primele luni ale anului mult, scopul fiind de a-și acoperi cât mai mult din necesarul pentru tot anul, în perioadele mai favorabile ale piețelor financiare.

Citeşte şi: Ordin de la Bruxelles: Reduceți datoria în 4 ani. Ce trebuie să facă Guvernul timp de un deceniu

De fapt, Finanţele fac de mult acest joc, împrumutându-se ritmic de pe pieţele externe, cum este cauzul eurobondurilor din Programul MTN, de la Bursa din Luxemburg.

Pe de altă parte, institutţia condusă în prezent de Adrian Câciu se împrumută constant şi pe piaţa internă, unde principalii creditori sunt băncile şi fondurile de pensii de pe pilonul II.

Citeşte şi: Cum îi afectează datoria publică pe români. Guvernul jonglează cu un artificiu fiscal

Ironic, şi băncile, şi fondurile de pensii de pe Pilonul II sunt ritmic subiectul campaniilor politice angajate de partide. Acum câţiva ani, PSD, în penurie de bani pentru a satisface promisiunile politice, a dorit să desfiinţeze Pilonul II de pensii facultative obligatorii.

Recent, două bănci austriece au fost acuzate de politicieni că au legătură cu amânarea intrării României în Spaţiul Schengen, lucru destul de greu, dacă nu chiar imposibil de demonstrat.

Salariile bugetare, în vizor

Legea responsabilității fiscal-bugetare, dar şi Pactul Euro Plus, prevăd că depășirea pragului de îndatorare de 50% presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

Autoritățile au transmis, la momentul la care s-a depășit prima dată pragul de 50%, că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.

În plus, pentru a se declanșa prevederea din lege, nivelul datoriei de peste 50% ar trebui să fie și transmis către Eurostat, ca nivel oficial al datoriei, acțiune pentru care autoritățile au o perioadă de timp suficient de lungă, pentru ca avansul PIB nominal să ducă din nou gradul de îndatorare sub 50% din PIB.

De aceea, este greu de spus dacă există o legătură între acest lucru şi anunţata austeritate bugetare, care s-a dezumflat, pe măsură ce ar fi urmat să se concretizeze.