Comisia Europeană trimite funcționarii la pensie la 70 de ani. În România avem pensionari speciali la 48

Funcţionarii europeni sunt un exemplu de mecanism instituţional legal care îi obligă să lucreze cel puţin până la 66 şi cel mult până la 70 de ani.

Exemplul e bun pentru a compara cu situaţia din România. Legiuitorul român a creat un cadru legal ce îmbie categorii largi de salariaţi să iasă la pensie la vârste neverosimile.

Magistrații au ajuns să iasă la pensie la 48 de ani - 50 de ani.

Comisia Europeană trimite funcționarii la pensie la 70 de ani. În România avem pensionari speciali la 48

La Comisia Europeană eşti impulsionat să munceşti cât timp eşti valid. Sistemul european a stabilit regulile jocului astfel ca, atunci când ieşi la pensie, să ai o pensie bună, exact când cu adevărat nu mai poţi munci.

Newsweek a relatat cazul fostei judecătoare Corina Corbu, fostă șefă a Înaltei Curți. După ce s-a pensionat la 50 de ani, cu o pensie de minimum 40.000 de lei, s-a angajat avocat.

Investigația este mai jos:

Citește și: Ex-șefa Înaltei Curți a ieșit la pensie cu 8.000€. După 3 luni s-a reangajat avocat pe mii de €. Are 52 ani

"Noi puteam să rezolvăm de mult problema asta, fără multe incidente, conflicte, dacă am fi abordat sistemul de pensii de la Uniunea Europeană, aplicabil funcționarilor de acolo.

Acesta este foarte simplu și te și constrânge să lucrezi", a declarat pentru Newsweek România Valentin Ionescu, consultant în Management, fost ministru al Privatizării în anii '90.

Citeşte şi: Statul plătește anual 3.140.000.000€ pensii speciale pentru care nu s-a contribuit. Cine sunt privilegiații?

Adică, continuă acesta, "dacă la noi sistemul de pensii de serviciu te stimulează să ieși afară din sistem, după 25 de ani, la Comisia Europeană, pentru funcționari, sistemul e astfel conceput încât să te constrângă să rămâi cât mai mult acolo".

Dacă, bineînțeles, ai această posibilitate, dacă ai această oportunitate. Şi este una deosebit de avantajoasă. Ca funcţionar public european câştigi bine, iar la pensie vei primi bani frumoşi. 

Citeşte şi: Membrii CSM ar rămâne cu pensii speciale între 23.000 și 55.000 de lei după tăieri. Au refuzat. „E puțin”

"La Uniunea Europeană", arată expertul, "pentru funcționari, se aplică la salariu un coeficient de 1,8, în fiecare an. Pentru pensie, se acumulează o sumă de bani, dar pensie se acordă numai dacă ai lucrat minimum 10 ani".

Altfel, se dă o compensație, dacă ai plecat din sistem mai repede de 10 ani. Dacă ai plecat fix după 10 ani, atunci ţi se plătește o pensie calculată pe acest coeficient, dar pensia respectivă ți se dă la vârsta de 66 de ani.

Atunci când este vârsta minimă la care te poţi pensiona, în timp ce aceea maximă este de 70 de ani. Într-adevăr, vârsta minimă de pensionare, la pensionarii europeni, a crescut de la 60 la 66 de ani. Vâsta maximă de pensionare este de 70 de ani.

Citeşte şi: Ce pensie a avut Ion Iliescu în ultimul deceniu? Mii de euro și salarii din instituții publice

"Adică, dacă ai lucrat 10 ani la Comisia Europeană, să zicem, și ai plecat la 46 de ani sau la 50 de ani, nu contează, tu ai să primești pensia ta tot când împlineşti vârsta de 65 de ani.

Dacă lucrezi 20 de ani, pensia se dublează. Se aplică același coeficient. Dacă lucrezi 30 sau 35 de ani, primeşti triplu, dar nu va depăși niciodată 72% din ultimul venit salarial pe care l-ai avut acolo", explică Valentin Ionescu.

Deci, acolo, limita minimă e de 10 ani, dar oricum pensia nu o primești imediat. Nu e ca la noi, unde, la o vechime de 25 de ani, ieși la pensie. La noi, intri la 23 de ani, la 48 de ani ieși la pensie...

Îmi caut loc de muncă la pensie

Valentin Ionescu din nou: "Ca funcţionar european, pensia se dă la 66 de ani. Punct. Până atunci, treaba ta ce faci. Și atunci se pune problema: bun, şi eu, dacă am plecat de la Comisia Europeană mai devreme, ce trebuie să fac?

Pur și simplu, trebuie să-mi caut un loc de muncă, să am un venit în continuare, să-mi completez venitul".

Aici este constrângerea majoră la funcţionarii europeni: dacă cumva ai rămas acolo, pe un post definitiv, tu nu vei pleca de acolo, tocmai ca să beneficiezi de pensia integrală. Şi stai cât poți acolo. Ai tot interesul.

Se observă că la noi eşti impulsionat să ieşi la pensie cât mai rapid.

„Dacă noi am fi aplicat sistemul acesta", spune expertul, "nu mai aveam aceste conflicte și nu mai aveam aceste derapaje, în care polițistul iese după 25 de ani de muncă și are 45 de ani.

Pensie din bani deştepţi

Şi militarul, la fel. Deși, hai, să spunem, la militari mai găsesc o scuză, că după 50 de ani condiția fizică nu mai ajută. La polițişti însă nu este așa, pentru că luați exemplul din America: un polițist iese la pensie la 57 de ani, minim.

Poate să stea până la 60 de ani. Nu mai are muncă de teren. E foarte adevărat, dar poate să facă muncă de detectiv". Şi sunt „ani deştepţi", puşi deoparte de tine, apoi folosiţi tot de tine. 

Pensia aceea, explică specialistul, este pusă într-un cont de acumulare "și se adună niște bani frumoși. Deci, nu este pe sistem bismarkian, e un sistem de pensie voluntară, pe bază de contribuție, cu cont personal, unde se adună niște bani, la care ai o dobândă".

Citește și: Sistemul public de pensii, în colaps din 2025. Urmează un val „uriaș” de pensionări. De unde bani?

O judecată nedocumentată

În România, "mereu se improvizează și, din punctul meu de vedere, ce se întâmplă acum cu pensiile speciale este o negociere de tip tranzacțional, în care unul câștigă ceva și altul pierde ceva.

Aceasta este o sursă de conflict viitoare, pentru că nu este de tip win-win. Tot va exista un conflict, la un moment dat. Nu este o rezolvare.

Asta este valabil pentru toate pensiile de serviciu, pentru că, deși ele au apărut în anii '90 și sunt imorale, trebuie să fii foarte atent.

Citește și: RECORD: 87 de dosare de pensie judecate la CCR într-o singură zi. Ce decizii au primit pensionarii? DOCUMENT

Adică, să nu iei o decizie neconstituțională, pe motiv că vrei să îndrepţi lucrurile, în condițiile în care au apărut tot pe o decizie neconstituțională, odinioară".