"România are un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat și adesea nefuncțional. Acest lucru nu este doar ineficient, este și costisitor", arată draftul programului de guvernare.
"Vom începe cu administrația centrală", promite documentul, detaliind: "Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%".
România are un număr uriaş de instituţii guvernamentale: 13.949. Adică cu 51 mai puţine decât 14.000.
Cel puţin 166.000 de funcţionari publici vor fi concediaţi din administraţia centrală
Dacă România are 18 milioane de locuitori, sunt cam 1.400 la fiecare instituţie guvernamentală existentă.
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era de 1.300.297, cu 33.489 mai multe, comparativ cu luna anterioară, conform datelor din decembrie anul trecut, de la Ministerul Finanţelor.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală: 833.454, iar dintre acestea 616.124 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat.
Citeşte şi: Ministrul muncii, anunț pentru 1.300.000 de bugetari. Acordarea sporurilor schimbată din temelii
"Cel puţin 20%" reduceri de personal, aşadar, în administraţia centrală, înseamnă cel puţin 166.000 de funcţionari publici mai puţin. Dar cum se vor face aceste reduceri de personal dure?
Aici, documentul nu este foarte exact, adică nu explicitează. În ultimele două decenii, am scris de mai multe ori despre necesitatea realizării unui audit al instituţiei guvernamentale.
Acest audit poate fi făcut, de exemplu, de una dintre marile transnaţionale de specialitate din Big Four, toate prezente în România: EY, PwC, Deloitte sau KPMG.
Citeşte şi: Nicușor Dan spune când vor pleca acasă unii bugetari. „Se face o analiză atentă în fiecare sector”
Scopul studiului este să găsească locurile unde sunt călcări pe funcţii, în schemele de personal arborescente, chiar instituţii care se ocupă cu acelaşi lucru.
Am mai dat acest exemplu: în 2005, la Ministerul Agriculturii, existau trei agenţii care se ocupau de Piscicultură.
"Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță", promite Cabinetul Bolojan.
Citeşte şi: Ce s-ar putea tăia la stat pentru a face economie la buget? Salarii, sporuri și prime, pe listă
Apoi: "Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare. În administrația locală, vom introduce scheme de personal maximale și alocări bugetare în funcție de performanță".
Aceste evaluări şi scheme de personal maximale sunt tipice rezultatului unui audit. Probabil că Guvernul nu va sta şase luni să aştepte un astfel de studiu, pentru că nu este timp, dar principiul folosit va fi exact acesta, aşa cum rezultă.
Unul dintre capitolele din PNRR la care România e restantă e cel al guvernării corporative. Cabinetul Bolojan va intra în oamenii partidelor, care populează consiliile de administraţie de la companiile de stat:
Fără sinecuri
"Reforma companiilor de stat este esențială. Vom elimina consiliile de administrație supradimensionate, vom reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice", spune draftul de program de guvernare.
"Cele profitabile (n.n.: dintre aceste companii) vor contribui la buget, nu vor alimenta sinecuri. Vom lista mai multe companii la bursă și vom introduce audituri de active reale", promite Cabinetul Bolojan.
"Vom modifica legile de funcționare ale autorităților autofinanțate (ANCOM, ASF etc.), plafonând salariile și reducând personalul de suport", continuă documentul.
Ilie Bolojan, în conferinţă de presă - Foto: Profimedia Images
"Iar în Educație, vom introduce o normă didactică realistă, corelată cu performanța și vom regândi sistemul de burse, concomitent cu creșterea performanței școlare", spune draftul.
În decembrie 2024, cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei: 305.884.
Se pare că acestea sunt unele dintre măsurile de substanţă ale Reformei Bolojan. Pentru a câştiga timp şi a scoate rezultate concrete din aceste reforme, Cabinetul Bolojan a ales să facă unele creşteri de taxe şi impozite.
