Datoria publică a unui stat e strâns legată de deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, la fel ca o persoană ori o familie sau companie care nu-și gestionează bine veniturile și cheltuielile, statul român trăiește de câțiva ani pe datorie, una care amenință să genereze - în lipsa măsurilor eficiente de „strângere a curelei” pe care încearcă să le ia guvernul condus de Ilie Bolojan - intrarea în incapacitate de plată.
Inclusiv a salariilor bugetarilor și a pensiilor. Dar ce înseamnă această datorie publică, de fapt?
Ce înseamnă datoria publică a unui stat? Cea a României se apropie de 1.100.000.000.000 de lei
Noul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat după preluarea mandatului că: „Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăşi 1100 de miliarde, adică 58% din PIB”.
Reamintim, de asemenea, cî România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3%, al doilea cel mai mare după cel de 9,5% din 2009.
Conform datelor Ministerului de Finanțe consulate de Agerpres, datoria administrației publice din România a urcat în luna februarie 2025 la 990,84 miliarde de lei, față de 964,3 miliarde de lei în ianuarie.
Ca procent din PIB, nivelul datoriei guvernamentale crescuse la acea dată de la 54,8% la 56,3%.
Citește și: Unicredit Bank: România va avea în continuare cel mai mare deficit bugetar din regiune
Datoria internă a administrației publice era de 493,79 miliarde lei în februarie, reprezentând 28,1% din PIB, în timp ce datoria externă a ajuns la 497,05 miliarde lei, echivalent cu 28,2% din PIB.
„Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum.
S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a concluzionat ministrul Finanțelor, într-o postare făcută pe Facebook.
Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor - Foto: INQUAM Photos/George Călin
Dar ce înseamnă datoria publică a unui stat, de fapt? Imaginați-vă o persoană care are un salariu, o pensie ori venituri, în general, de 3.000 de lei pe lună.
În schimb, cheltuiește lunar 4.000 de lei, să zicem. De unde obține persoana respectivă acea diferență de 1.000 de lei suplimentari?
Datoria publică prea ridicată poate duce la incapacitate de plată
Se poate împrumuta: ori de la membri ai familiei, adică intern, ori extern, de la instituții bancare ce-i pot acorda împrumuturi la anumite dobânzi.
Și speră că veniturile sale vor crește într-o zi ori măcar nu vor scădea ca valoare reală - astfel încât să-și poată achita acele obigații financiare.
Însă când situația durează ani buni, iar capacitatea sa de plată nu devine cea dorită b a, mai mult, începe să se împrumute sume tot mai mari, lucrurile devin grave. Se acumulează o datorie pe care cu greu o va putea plăti.
Citește și: Se strânge cureaua: România trebuie să rezolve deficitul bugetar până în 2030. Măsuri până în toamnă
Firește, se poate cere o reeșalonare a plății împrumutului, dar pentru asta, creditorii vor cere mereu un plan realist de diminuare a cheltuielilor lunare. Sau ceea ce în cazul statului poartă numele de „măsuri de austeritate”.
Astfel, trebuie tăiate cheltuielile inutile pentru economisire și direcționarea banilor rămași către plata datoriilor.
Mai precis, datoria publică reprezintă totalitatea obligațiilor bănești ale statului (guvern, instituții publice, financiare, unități administrativ-teritoriale) la un moment dat, rezultate din împrumuturi interne și externe (în lei și în valută) contractate pe termen scurt, mediu și lung, potrivit financialmarket.ro.
La acestea se adaugă și obligațiile statului către trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar.
Împrumuturile pot fi contractate de stat, prin Ministerul Finanțelor, în nume propriu sau garantate de acesta.
Citește și: Boloş: Finanţele au avertizat repetat Cabinetul Ciolacu asupra efectelor cheltuielilor crescute
Datoria publică se exprimă în moneda națională sau în valută, în funcție de locul unde se contractează și de condițiile împrumutului și este de două feluri: internă și externă.
Datoria publică internă evidențiază împrumuturile de stat de pe piață financiară internă, de la persoane fizice și/sau juridice, în moneda națională sau în valute străine, precum și împrumuturile angajate de terți, cu garanția statului.
Datoria publică externă se definește prin creditele externe contractate și angajate de către stat, în nume propriu, sau de către autoritățile administrației publice locale, precum și prin creditele externe contractate și angajate de către alți subiecți autonomi, cu garanția expresă a statului.
Când statul - la fel ca o persoană - nu-și mai poate onora plata datoriilor contractate, la data scadentă, riscă să intre în incapacitate de plată, cu consecințe grave asupra întregii economii și societăți.
