Potrivit unui comunicat de presă, decizia referitoare la ratingul de țară a fost fundamentată de o serie de factori, inclusiv nivelurile reduse ale datoriei publice și datoriei externe, capacitatea României de a se împrumuta, politica monetară a BNR și programele anunțațe de Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, experții agenției au atras atenția cu privire la persistența dezechilibrelor macroeconomice în următoarele trimestre și importanța implementării de măsuri de consolidare fiscal-bugetară după depășirea crizei COVID-19.
AmCham Romania atrage atenția că este important ca riscurile pe care Standard & Poor’s le-a semnalat în contextul acestei evaluări să fie explicate și conștientizate în mod public, iar politicile publice și prioritățile să reflecte în continuare angajamentul ferm de a menține finanțe publice echilibrate, de a genera investiții cu efect multiplicator în economie și de a capitaliza la maximum oportunitățile oferite de pachetele de finanțare de care România poate beneficia în calitate de stat membru al UE.
“Nu trebuie în niciun fel ignorat faptul că această decizie este puternic condiționată de evitarea oricăror măsuri care ar adânci dezechilibrul bugetar. Într-o perioadă de criză precum cea pe care o traversăm sunt esențiale orientarea cheltuielilor către măsuri sau domenii care să susțină potențialul creșterii economice, investitiile și restructurarea pieței muncii și proiectarea lor într-un context mai larg care să țină cont de evoluțiile economiilor partenere din UE. Astfel, implementarea programului de relansare european Next generation EU la nivel național, pregătirea pentru implementarea programelor operaționale în ciclul financiar 2021-2027 trebuie corelate cu atenție și orientate către restructurarea eficientă a economiei naționale“ a subliniat președintele AmCham Romania, Ionuț Simion.
În viziunea AmCham este fundamental ca deciziile de politică economică din perioada următoare să urmărească menținerea României în categoria țărilor recomandate pentru investiții, ceea ce impune maparea proceselor de reforme structurale printr-o analiză corelată a recomandărilor agențiilor financiare, a instituțiilor europene (ex. Raportul de Țară în contextul Semestrului European) precum și consultarea cu sectorul privat.
