Alexandru Nazare: Adevăratul test al României este capacitatea ei de a-şi menţine traiectoria fiscală
Ministerul Finanţelor, Alexandru Nazare, spune că adevăratul test al României este capacitatea statului de a-şi menţine traiectoria fiscală şi de a respecta obiectivele de deficit.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că adevăratul test al României în acest an îl reprezintă capacitatea de a-şi menţine capacitatea fiscală şi de a-şi respecta obiectivele de deficit.
El consideră că România nu trebuie să se confrunte cu şocuri majore, fără a cădea în capcana populismului.
”Adevăratul test al României în 2026 îl reprezintă capacitatea sa de a-şi menţine traiectoria fiscală, de a respecta obiectivele de deficit pe care şi le-a impus, de a susţine cetăţenii şi companiile.
Alexandru Nazare: Adevăratul test al României este capacitatea ei de a-şi menţine traiectoria fiscală
Astfel încât să nu se confrunte cu şocuri majore fără a cădea din nou în capcana populismului.
În timp ce ne dorim să devenim membri OCDE anul acesta, un obiectiv esenţial susţinut de implementările în ultimul an ale acestor proiecte în care suntem angajaţi, în acelaşi timp încercând să menţinem credibilitatea pentru piaţa externă încurajând investiţiile străine directe”, a afirmat Nazare, conform News.ro.
El a precizat că toate aceste elemente fac parte din testul de credibilitate pe care România trebuie să îl treacă în 2026.
Citeşte şi: Eugen Rădulescu (BNR): Să ținem cu dinții de reducerea deficitului bugetar, e singura opțiune rațională
”Aceste elemente nu sunt uşor de finalizat, deoarece ne confruntăm cu o criză naţională la fel ca anul trecut.
Anul trecut era doar criza bugetară, însă anul acesta se suprapune cu o nouă criză, criza energetică, care în principiu este o criză globală şi europeană ca urmare a acestui al doilea conflict demarat în Orientul Mijlociu”, a explicat ministrul Finanţelor.
El a enumerat progresele economice ale României în ultimele luni.
”În momentul în care am început mandatul, România avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost oprit pentru că nu s-a mai oferit încredere în capacitatea naţională de a aduce planurile la bun final.
Citeşte şi: Avertisment de la BNR. Isărescu: „Atenție la deficitul acesta. Pierdem ce am câștigat în ultimele lui”
Ţara se confrunta cu un downgrade de credit. Acela a fost punctul de început. Au urmat o serie de decizii concrete.
Am adus deficitul de numerar de la 7 la 6,7 în mai puţin de un an, cu o ajustare primară pentru plăţile nete de 1,6%. În 2026, obiectivul nostru este de 6,2%.
Sub nivelul impus de Comisia Europeană. Am înregistrat pentru prima dată surplus bugetar, pentru prima dată în ultimii şapte ani, în februarie”, a subliniat Alexandru Nazare. El a menţionat că disciplina fiscală nu a venit pe cheltuiala investiţiilor.
Citeşte şi: Bolojan, discuție cu agențiile de rating. La cât va ajunge deficitul?
”Doresc să subliniez că disciplina fiscală nu a venit pe cheltuiala investiţiilor. Ba chiar din contră, în 2025, cheltuielile cu investiţii au ajuns la 138 de miliarde, cu 16% mai mult comparativ cu anul precedent.
În 2026, bugetul nostru va face ca spaţiul pentru investiţii să ajungă la 164 de miliarde. Aceasta înseamnă cu peste 32 de miliarde de euro într-un singur an fiscal astfel încât să ajungă la 8% din PIB.
Cofinanţările europene au crescut la peste 100 de miliarde de lei, iar costurile de operare pentru stat au scăzut în cadrul bugetului de anul acesta, iar capacitatea de investiţie sporeşte”, a mai declarat ministrul Finanţelor.
Deficitul e cheia
El a precizat ce trebuie făcut dacă România doreşte să intre în zona euro.
”Dacă ne uităm către viitor şi ne gândim la a deveni membru a zonei euro, dorim să facem acest lucru, însă trebuie să fim conştienţi de faptul că, fără procedurile de depăşire a deficitului, nu putem să ne apropiem de zona euro.
Trebuie să menţinem traiectoriile fiscale, să ieşim din procedura de exces de deficit, ceea ce impune un nivel sporit de angajament din partea întregii clasei politice nu pentru un an, nu pentru doi ani, ci pentru următorii patru-cinci ani”, a mai afirmat Nazare.