Eugen Rădulescu (BNR): Să ținem cu dinții de reducerea deficitului bugetar, e singura opțiune rațională

Reducerea impozitului pe carburant ar pune presiune suplimentară pe buget, iar menținerea obiectivului de diminuare a deficitului rămâne singura opțiune rațională.

Aceasta în pofida scumpirii energiei și a presiunilor sociale, arată Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, într-un articol publicat pe blogul 'Opinii BNR'.

'Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar.

Eugen Rădulescu (BNR): Să ținem cu dinții de reducerea deficitului bugetar, e singura opțiune rațională

Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent - o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

După instalarea Guvernului Bolojan a fost demarat un program pe 7 ani de revenire a deficitului bugetar în limitele prevăzute de Tratatul de la Maastricht, adică nu mai mult de 3% din PIB.

Misiunea de îndeplinit este deosebit de dificilă, întrucât se vor manifesta, concomitent, numeroase evoluții opuse inevitabile.

Citeşte şi: Economistul Eugen Rădulescu, despre criptomonede: E un joc paralel, nu intră în lumea reală

Printre care cele mai dificile vor fi creșterea plăților pentru dobânzile aferente datoriei publice (ce vor ajunge, în acest an, la peste 60 miliarde de lei, adică 3% din PIB și vor crește an de an!) și majorarea cheltuielilor militare, de la sub 2% din PIB în anii anteriori, la 5% din PIB în câțiva ani de acum înainte', scrie Eugen Rădulescu, conform Agerpres.

El menționează că nici factorul demografic nu ajută: în următorii 5-7 ani vor ieși la pensie generațiile, numeroase, cunoscute sub numele de 'decreței' astfel încât piața muncii va fi mai restrânsă și va plăti pensii unui număr mai mare de pensionari.

Autorul precizează că cifrele legate de deficitul bugetar și datoria publică sunt pentru el, ca macroeconomist, la fel de semnificative ca rezultatele analizelor medicale ale unui pacient pentru un medic.

Citeşte şi: Eugen Rădulescu, BNR: Nu cred că avem resurse ca să mai rezistăm încă un an și jumătate

Conform economistului, motivele pentru această stare de lucruri sunt destul de numeroase și țin de capacitatea de a produce a economiei, de adâncimea pieței financiare, de nivelul rating-ului de țară.

Autorul atrage atenția că piețele financiare înțeleg mai puțin 'creativitatea' unor guverne și, fără pic de simț al umorului, adaugă tot mai multe puncte de bază (un punct de bază este 1% dintr-un punct procentual) la riscul de țară, pe măsură ce dezmățul bugetar devine tot mai irațional.

El precizează că în acest fel am ajuns să plătim cele mai înalte dobânzi dintre țările cu rating 'recomandat investițiilor' din Europa (împărțind podiumul cu Ungaria, țara care are un acces foarte limitat la fonduri europene și are rezultate macroeconomice deplorabile de mulți ani), deși eram, încă, sub pragul celor 60% din PIB datorie bugetară totală.

Am putea avea preţuri mult mai mari

El amintește că războiul din Iran a aruncat în aer piața hidrocarburilor iar prelungirea conflictului ar putea împinge prețurile cu mult mai sus decât sunt în prezent.

El susține că numeroase țări au adoptat deja măsuri de limitare a impactului creșterii prețului petrolului, fie prin reduceri temporare de taxe sau prin subvenții la pompă, fie prin ajutoare țintite pentru transportatori și gospodării vulnerabile.

Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. În opinia autorului motivul este legat de faptul că plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori.