Miercurea Mare este o zi de o intensitate aparte în Săptămâna Patimilor.
Este ziua în care trădarea prinde chip, iar răul se insinuează în istorie nu doar ca o greșeală umană, ci ca un pact rece, calculat, semnat cu arginți.
Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor. Ziua trădării, a păcatului pe bani și a conștiinței vândute
În tradiția creștină, Miercurea Mare este ziua în care Iuda Iscarioteanul a bătut palma cu arhiereii pentru a-L vinde pe Iisus Hristos contra a 30 de arginți.
Trădarea lui Iuda este actul care pune în mișcare ultimele ceasuri ale vieții pământești ale Mântuitorului. Nu este vorba despre o simplă slăbiciune, ci despre o decizie conștientă, o vânzare deliberată, făcută din interes. Iuda devine simbolul omului care pune prețul pe ceea ce nu poate fi vândut: dragostea, credința, divinul.
CItește și Marțea Mare din Săptămâna Patimilor: ziua în care nu e voie să lenevești. Ce să faci, e obligatoriu
Pentru creștini, Miercurea Mare este un moment de introspecție. Este ziua în care se țin post negru, iar gândul se întreaptă spre propriile alegeri, compromisuri, trădări și prețuri plătite pentru lucruri pieritoare. Este un timp al răscrucilor de conștiință.
Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor. Ce semnifică?
La Denia din Miercurea Mare se face pomenirea femeii păcătoase care a uns picioarele lui Iisus cu mir de mare preț, ștergându-le cu părul capului ei.
Citește și Ce reprezintă Drumul Crucii din Ierusalim? Care sunt cele 14 opriri de pe parcursul său?
Ea este împotrivirea tainică față de gestul lui Iuda. Este dragostea care nu calculează, credința care se jertfește, în contrast total cu trădarea rece, contabilizabilă.
Miercurea Mare nu este doar despre Iuda, ci despre fiecare dintre noi. Fiecare alegere egoistă, fiecare tăcere când trebuia să vorbim, fiecare abandon al adevărului pentru comoditate este o mărunțele trădare. De aceea, Biserica ne cheamă să înțelegem că trădarea nu este doar istorie, ci risc cotidian.
Miercurea Mare e o zi care răscolește sufletul. E despre a alege între vânzare și dăruire, între arginți și mir, între compromis și adevăr. Și fiecare alegere ne apropie sau ne împreune cu crucea.
