Raportul e realizat de Asociația Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Asociaţia Europeană a Organizaţiilor Artiştilor Interpreţi (AEPO-ARTIS), în colaborare cu Organizația Internațională a Artiștilor (IAO).
Este cel mai mare sondaj realizat vreodată la nivelul UE, cu privire la problemele cu care se confruntă artiștii interpreți sau executanți din industria muzicală.
Directiva DSM a UE eșuează în fața artiștilor interpreți și executanți români și europeni
Sondajul relevă că doar puțin peste 6% dintre artiștii din România sunt mulțumiți de remunerația pe care o primesc din streaming.
În iunie 2019, UE a adoptat Directiva privind drepturile de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală ("Directiva DSM").
Capitolul 3 al acesteia a recunoscut poziția fragilă a muzicienilor și a obligat țările UE să pună în aplicare o legislație care să asigure că toți artiștii primesc o remunerație echitabilă.
Citeşte şi: UPDATE Inițiativă comunistă: 70% din banii nerevendicați de artiști ar urma să fie încasați de stat
Concret, legislația trebuia să garanteze drepturi efective pentru artiști: de a primi o remunerație adecvată și proporțională, de a primi informații transparente cu privire la toate exploatările înregistrărilor lor, de a solicita o remunerație suplimentară, adecvată și echitabilă, de a-și recupera drepturile de la casele de discuri în anumite situații, precum și de a solicita soluționarea alternativă a litigiilor.
Cu ocazia împlinirii a 5 ani de la adoptarea directivei DSM, CREDIDAM, AEPO-ARTIS și membrii săi au realizat, pe parcursul primului trimestru al anului 2024, un sondaj în colaborare cu IAO, pentru a evalua efectul directivei DSM asupra muzicienilor.
Rezultatele acestui sondaj sunt analizate de către Daniel Johansson (Universitatea Inland de Științe Aplicate din Norvegia), cercetător independent în domeniul afacerilor muzicale, în raportul său "Stream & Dreams Part 2 - The Impact of the DSM directive on EU Artists and Musicians".
Autorul raportului concluzionează:
"Acest studiu a demonstrat, în primul rând, că, deși articolele 18-22 au fost concepute și implementate în legislația națională pentru a consolida poziția artiștilor și a muzicienilor pe piață, încă există lacune în ceea ce privește eficiența legislației. În consecință, acest raport sugerează că sunt necesare măsuri suplimentare din partea UE, a statelor membre și a industriei muzicale.
Citeşte şi: CREDIDAM: Măsuri păguboase pentru artiști, pregătite în noua Lege privind dreptul de autor
Se speră ca datele prezentate să servească drept catalizator pentru elaborarea și punerea în aplicare a unor astfel de măsuri suplimentare."
Principalele constatări la nivelul UE includ:
Doar 5,1% dintre artiștii respondenți consideră că veniturile obținute din streaming sunt satisfăcătoare, existând disparități semnificative între statele membre.
În ceea ce privește transparența caselor de discuri, aproximativ 77% dintre artiști nu au primit nivelul de informații detaliate pe care aveau dreptul legal să le primească.
Litigii
Doar 35 din cei 4.215 artiști au reușit să își ajusteze termenii contractuali și să primească o remunerație suplimentară.
Doar 5,9% dintre artiștii din UE au încercat să își recupereze drepturile, iar 69,4% dintre aceștia au eșuat.
Posibilitatea de soluționare alternativă a litigiilor (menită să evite litigiile costisitoare și să reducă la minimum ostilitatea dintre cei aflați în litigiu) a fost foarte puțin utilizată, iar atunci când a fost utilizată, majoritatea artiștilor (60%) nu au considerat-o utilă.
Cer redevenţe mai mari
În România, rezultatele sondajului arată că:
Doar 8% dintre respondenți au cerut redevențe mai mari. Chiar și așa, 63% dintre ei nu au primit niciun ban în plus de la casele de discuri.
Doar 10% dintre artiștii interpreți sau executanți români au încercat să își recupereze drepturile și doar 35% dintre aceștia au reușit.
Mai mult de 70% dintre artiștii interpreți români care au completat sondajul nu au folosit o alternativă de soluționare a litigiilor, deoarece nu s-ar simți confortabili să o folosească.
80% dintre artiștii respondenți consideră că modul în care sunt împărțite veniturile din streaming nu este corect.
