Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el

DE Florin Budescu | Actualizat: 02.03.2024 - 18:32
Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el - Foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea
Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el - Foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea
Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el - Foto: INQUAM PHOTOS / George Călin
Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el - Foto: INQUAM PHOTOS / George Călin

Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el. Scriitorul Dinu Săraru a murit la vârsta de 92 de ani, a anunţat pe Facebook scriitorul Ştefan Mitroi.

SHARE

Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el. Scriitorul Dinu Săraru a murit la vârsta de 92 de ani, a anunţat pe Facebook scriitorul Ştefan Mitroi, fost jurnalist la Adevărul, în anii 90.

Dinu Săraru, pe numele său complet Constantin Grigore Săraru, s-a născut la 30 ianuarie 1932, în comuna Slătioara, judeţul Vâlcea, fiu al învăţătorului Costică Săraru şi al Corneliei Săraru. Era tatăl jurnalistei Ruxandra Săraru.

Dinu Săraru, mare scriitor, a murit la 92 de ani. Cine a fost acesta şi ce reprezintă el

Dramaturg, eseist, publicist, romancier, Dinu Săraru a dăruit 68 de ani din viaţa sa radioului românesc, 23 de ani Teatrului Mic şi după 1989, câţiva ani Teatrului Naţional din Bucureşti.

A debutat în presă la numai 18 ani, ca reporter la Radio România, între anii 1950-1961. A fost secretar general de redacţie la revista "Secolul 20" şi la "Luceafărul".

În perioada 1969-1977, a fost secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Redacţiei Culturale Radio-TV.

Citeşte şi: Recunoașteți personajul? Doi mari actori. Ea a trăit o dramă din iubire. El s-a stins în putere

După anul 1990, a ocupat poziţiile de director general adjunct la Centrul Internaţional Ecumenic şi de membru în comitetul de direcţie al revistei "Armonia".

A fost director fondator al revistei "Noi" şi director al cotidianului "Universul românesc" .

A fost fondatorul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală "Nişte ţărani", înfiinţată în iunie 1998 şi unul dintre organizatorii, din anul 1998, al Festivalului Internaţional de Film "Eco-Etno-Folk Film" de la Slătioara.

Citeşte şi: Valeria Seciu ar fi avut 84 ani. A trăit singură 3 decenii după moartea soțului ei, Octavian Cotescu

Debutul său editorial a fost o culegere de cronici şi articole dedicate teatrului, adunate sub titlul "Teatrul românesc şi interpreţi contemporani", în anul 1966. În 1973, avea să publice o nouă colecţie de cronici şi eseuri teatrale, "Al treilea gong", conform News.ro.

A debutat ca romancier şi, totodată, s-a consacrat cu "Nişte ţărani" (1974, Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române). Cartea a fost ecranizată, în anul 1980, sub titlul "Vânătoarea de vulpi", în regia lui Mircea Daneliuc şi a fost pusă în scenă de Cătălina Buzoianu, la Teatrul Mic, în 1981, cu titlul "Scenariu dramatic în şapte anotimpuri".

Foto: INQUAM PHOTOS / George Călin

A urmat romanul "Clipa", în 1976, montat, în premieră în 1978, la Teatrul de Stat din Constanţa, în regia lui Virgil Stoenescu. Dincolo de concesiile făcute regimului comunist, cu "Nişte ţărani", ori "Clipa", ambele romane sunt foarte bune şi, între anumite limite, critice la adresa sistemului comunist.

Filme bune, în naraţiunea comunistă

Iar "Vânătoarea de vulpi" şi "Clipa" printre cele mai bune filme din epoca comunistă.

A fost directorul Teatrului Mic din Bucureşti, între anii 1977 şi 1990, şi a făcut parte din Comitetul Central al P.C.R. Romanele sale pe teme ţărăneşti "Nişte ţărani", "Dragostea şi revoluţia" şi "Clipa", care i-au adus faima înainte de 1989, au fost puternic contestate de criticii literari, după 1990.

Ele sunt o expresie a adeziunii implicite la stilul romanului socialist, pe tema colectivizării. Romanul său, "Clipa", a fost ecranizat în regia lui Gheorghe Vitanidis, iar după "Ciocoii noi cu bodyguard" regizorul Şerban Marinescu a realizat un film de lungmetraj.

Printre premiile obţinute: Premiul Academiei Române, pentru romanul "Nişte ţărani", şi Premiul pentru scenariul cinematografic "Clipa", potrivit libris.ro. Dinu Săraru a fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1961 şi membru fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în anul 2001.

Medalia Meritul Cultural

Pentru întreaga sa activitate şi contribuţie adusă culturii româneşti, dramaturgul a primit diverse distincţii, cum ar fi: de două ori Medalia Meritul Cultural şi o dată ordinul cu acelasşi nume. În anul 2002, i-a fost acordată distincţia de Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României”.

Un an mai târziu, a fost distins cu Premiul Naţional al Ministerului Culturii, pentru întreaga activitate artistică. În anul 2007, la împlinirea vârstei de 75 de ani, a primit Medalia de aur a Academiei oamenilor de Ştiinţă din România,

Medalia de aur alb cu efigia scriitorului a Băncii Naţionale a României şi Medalia de argint - Antim Ivireanu a Arhiepiscopiei Râmnicului. În 2011, Arhiepiscopia Râmnicului i-a oferit medalia de aur - Constantin Brâncoveanu. În 2012, la vârsta de 80 de ani, lui Dinu Săraru i s-a acordat Diploma de Merit a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te