Artiștii se revoltă împotriva inițiativei Visarta care suprataxează arta: Nu sună a Mafie?

DE Mihai Duță | Actualizat: 18.11.2020 - 18:06

Inițiativa societății Visarta de a taxa aproape toți organizatorii de evenimente culturale a provoacă reacții din partea artiștilor, reprezentanților pieței de artă și nu numai.

SHARE

Informația conform căreia Visarta propune taxe între 70 și 100 de lei/operă expusă și avize pentru toți cei care doresc să organizeze o expoziție, un târg, un festival, un spectacol, sau alte manifestări culturale de acest gen, a avut reacții puternice în mediul online.

 “Mă, cine-i ține pe ăștia în brațe? (cazul VISARTA)" este articolul publicat pe Zoso Blog în urma unei postări pe Facebook a unui caricaturist care prelua articolul din Newsweek.  

"Îl știți pe scc.comics ? E un caricaturist de vârsta noastră (am lăsat special ambiguu aici, că nu știu câți ani are) care face caricaturi simpatice.
Contribuie voluntar și la proiectul Auzite în RATB, într-o vară a desenat pe stradă, tot gratuit… pare un băiat foarte fain.
Azi văd pe pagina lui link către un articol:

Taxă de 70-100 de lei pentru orice operă de artă expusă în România. Inițiativa care va închide muzee (Newsweek)

La inițiativa VISARTA, o societate de drept privat, non-profit, care încearcă să obțină un monopol în ceea ce privește colectarea drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) a luat decizia de a constitui o comisie de negociere a unei metodologii care, în cazul în care va fi adoptată, va închide pur și simplu muzeele și galeriile de artă prin impunerea unor biruri greu de suportat de instituțiile de cultură.

Cum, mă? O societate non-profit vrea să puna monopol pe expoziții? Să îi anunți și să le plătești lor dacă faci vreo expozitie?
Dar cât? Ceva simbolic?

VISARTA ar urma să primească de la galeriile de artă, sălile de expoziții, licitațiile publice și muzeele private o taxă de 60-85 lei/operă, în functie de perioda de timp pentru care solicită respectiva operă pentru expunere, iar organizatorii târgurilor, festivalurilor de artă, spectacolelor, proiecțiile publice ale operelor de artă ar trebuie să plătească VISARTA o remunerație de 75-100 lei/operă, în funcție de durata de utilizare și numărul lucrărilor expuse. Taxe pentru care societatea nu depune nici un efort, doar colectează și calculează penalități în cazul în care acestea nu vor fi plătite la timp.

Societate non-profit, care vrea 100 de lei pentru fiecare prostie expusă într-o expoziție.
Dacă eu acum expun un borcan gol de muștar și îi spun “artă modernă”, trebuie să anunț asociația asta să-i cer voie să fac asta, și să-i plătesc între 60 și 100 de lei?

Nu sună a Mafie? Că mie îmi sună a mafie" a scris Zoso

Articolul Newsweek a fost preluat și pe andreipartoș.ro . 

Reacții pe pagina de Facebook a VISARTA

Pe pagina de Facebook VISARTA a apărut, ieri, următorul mesaj:

"Azi a apărut acest articol. O simplă căutare pe site-ul societății le-ar fi arătat transparent veniturile/cheltuielile/număr de angajați/adunări generale etc. VISARTA are 2 angajați permanenți. Printre alte dezinformări pe care le găsiți citind acest articol, iată ce s-a scris:🔴,, Potrivit situației privind drepturile salariale, plățile aferente lunii ianuarie 2020, salariul de bază brut al directorului general a fost de 15.329 lei, iar cel al directorului general adjunct, de 14.560 lei. Ceilalți 23 de angajați au primit un salariu brut lunar cuprins între 10.498 lei și 3.757 lei, în funcție de specificul activității."

Azi a apărut acest articol. O simplă căutare pe site-ul societății le-ar fi arătat transparent...

Publicată de Visarta Societate de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor pe Marţi, 17 noiembrie 2020

Evident, cei care au comentat au remarcat că principala problemă a celor de la VISARTA era legată de propriile salarii, nu de metodologia prin care vor să taxeze operele de artă. Ulterior, comentariile critice au fost șterse.

Newsweek România a cerut un punct de vedere de la VISARTA și, de asemenea, am cerut lămuriri despre o situație de plată din ianuarie 2020. Deocamdată nu avem niciu răspuns.

Problemele legale ale metodologiei VISARTA

Prin metodologia propusă de VISARTA nu se solicită organizatorilor de evenimente culturale să precizeze ce opere expun, cui aparțin, așa cum ar fi normal dacă ar fi o colectare transparentă, exclusiv pentru artiștii membri și pentru cei care au acordat mandate de colectare societății VISARTA, spune avocatul Florin Roșu de la Qlawyers. 

"Astfel încât, în cazul în care metodologia va fi aprobată în forma propusă, VISARTA nu ar fi obligată să distribuie suma strânsă către artistul mandant, deoarece nu a adunat acea sumă pentru artistul mandant, ci pentru o cantitate de opere de artă, indiferent de autorul acestora. Este o precizare ocolită atât de metodologia propusă de VISARTA, cât și de răspunsul transmis de ORDA la solicitarea Newsweek, care oferă astfel tacit societății VISARTA posibilitatea de a colecta incorect aceste taxe pentru un număr de lucrări expuse, nu pentru anumiți artiști, așa cum remarcă și câțiva dintre principalii reprezentanți ai acestor industrii culturale", explică avocatul Florin Roșu.

Gheorghe Dican, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România: Era nevoie de un dialog serios cu toți actorii implicați

"România este membră a UE și este obligată să respecte legislația europeană în toate componentele ei. În acest sens, cred eu, s-ar cuveni  prezentarea experientei și legislația țărilor civilizate din jurul nostru care aplică aceste reguli de sute de ani. Dacă s-ar fi făcut lucru acesta, s-ar fi aflat cu siguranță informatii în plus cu privire la acest,,bir" aplicat dreptului de folosire al operei de artă. Ca om de muzeu, spun că această taxă,  care va fi transferată vizitatorului, în prețul biletului, va îngreuna accesul publicului în instituțiile muzeale, în condițiile în care se constată că, în ultimul timp, interesul față de cultura autentica este din ce în ce mai scăzut", spune Gheorghe Dican, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Newsweek România:După ce se ghidează,  în acest moment,  domeniul în care activați ?

Gheorghe Dican: Exista o lege a muzeelor și Constituția României care, la articolul 33, garantează accesul la cultură. Sunt convins că Rețeaua Națională a Muzeelor din România va reacționa  pentru ca această intenție, dacă se va materializa, să fie în concordanță cu legislația României și practicile UE. În ceea ce privește expunerea, și chiar valorificarea artei contemporane, dacă se vor pune taxe suplimentare pe care expozanții trebuie să le suporte, în condițiile în care artiștii trec printr-o perioadă extrem de grea, subliniez faptul ca UAPR, ca reprezentant legal al artiștilor profesioniști din România, va apăra interesele lor și va reacționa pe măsură.

De ce credeți că a apărut acest demers, în acest moment?

Este un moment prost ales de inițiatori, dar oricum, înainte de toate, era nevoie de un dialog serios cu toți actorii implicați în acest proces.

Cum intenționați să corectați această inițiativă a Visarta?

Eu mi-am exprimat un punct de vedere personal care nu angajează UAP-ul...În funcție de evoluția evenimentelor, va trebui ca Uniunea Artiștilor Plastici din România să emita un punct de vedere oficial. Deocamdată, așteptăm lamuriri de la VISARTA și ORDA.

"Nu este necesar un oficiu de cenzură a expozițiilor de artă"

Mihai Covaci, președinte al  Asociației Comercianților de Obiecte de Artă din România (ACOAR) este de părere că " nu este necesar un oficiu de cenzură a expozițiilor de artă, nici de plata unei taxe consistente pentru expunerea unei lucrări de artă a unui artist contemporan". 

Newsweek România: Ce reglementează în acest moment piața în care activați ?

Mihai Covaci: Ar fi Legea patrimoniului național cultural, pentru cazul expunerii de artă de patrimoniu; nu exista o lege cu privire la organizarea unor expoziții de arta contemporana - si, sincer, nu vedem de ce ar exista. Această pretenție de a autoriza expozițiile de artă contemporană cu 5 zile înainte de expoziție, printr-un aviz pe care să îl solicităm unei asociații private, este prima încercare de reglementare a domeniului, cel puțin după anii sovietici, când, într-adevăr, exista o reglementare și sancțiuni cu privire la ce am fi  avut voie să expunem ca și artă.

De ce credeți că a apărut acest demers în acest moment?

Nu ne explicăm. Poate o scăpare a instituției reglementatoare, care poate a avut o intenție utilă, dar a ieșit altceva.

Cine sunt inițiatorii acestui demers ?

Nu știm.

Ce veți face în continuare ?

Credem că singura soluție constructivă este dialogul social, să înțelegem cauza acestei inițiative și să căutăm împreună alte soluții pentru acoperirea acelei emoții. Este uluitor să trebuiască să completezi un formular de intenții de expoziție în secolul XX și să plătești dreptul de a organiza o expoziție de artă.

 

ORDA: Dreptul de comunicare publică a operelor poate face obiectul gestiunii colective

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) spune, într-un punct de vedere trimis la solicitarea Newsweek Romînia, că, "în conformitate cu art. 146 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996, republicată, dreptul de comunicare publică a operelor, cu excepția operelor muzicale, și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual, poate face obiectul gestiunii colective". Așadar, nu există o obligativitate, conform ORDA.

"În cazul drepturilor gestionate colectiv, cuantumul remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi se stabilește prin metodologii, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 163 – 165 din Legea nr. 8/1996, republicată.

Metodologiile se negociază între organismele de gestiune colectivă și utilizatori, inițiativa procedurii de negociere putând aparține organismelor de gestiune colective, utilizatorilor sau structurilor asociative ale utilizatorilor prevăzuți la art. 163 alin. (3) lit. b) și c) din Legea nr. 8/1996, republicată.

Inițiatorul metodologiei depune la O.R.D.A o cerere, însoțită de lista părților propuse pentru negociere și elementele de identificare ale acestora, metodologia propusă a fi negociată, precum și dovadă notificării acestora în vederea negocierii.

VISARTA a depus la ORDA, în condițiile art. 163 alin.(1) din Legea nr. 8/1996, republicată, o cerere de inițiere a procedurii de negociere a Metodologiei privind comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastică, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, precum și proiecția publică a operelor de artă digitală, propunerea metodologiei, însoțită de lista părților propuse pentru negociere, elementele de identificare ale acestora și dovadă notificării acestora în vederea negocierii, după cum urmează:
A) Structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor, la nivel naţional:
- Uniunea Artiştilor Plastici din România
- Asociaţia Artiştilor Fotografi din România
- Uniunea Arhitecţilor din România
- Societatea Colecţionarilor de Artă din România
- Reţeaua Naţională a Muzeelor din România
B) Utilizatori majori:
- ARCUB
- Centrul Cultural EXPOARTE
- Muzeul Naţional de Artă al României
C) Structuri asociative reprezentative ale utilizatorilor la nivel local sau, în lipsa acestora, a reprezentanţilor a 2 utilizatori locali notificaţi de organismele de gestiune colectivă:
- Institutul de Cercetări Eco-muzeale Gavrilă Simion Tulcea
- Muzeul Brăilei „Carol I”.

O.R.D.A nu are atribuții de control asupra legalității și echității dispozițiilor din propunerea de metodologie, acestea urmând a face obiectul negocierii dintre părți, iar ulterior, în caz de neînțelegere, vor putea fi lămurite fie în faza de mediere, fie în fața instanțelor de judecată.

Singură atribuție a O.R.D.A. prevăzută de lege, în această faza administrativă, este emiterea deciziei de constituire a comisiei de negociere în condițiile art. 163 din Legea nr.8/1996, decizie ce se publică în Monitorul Oficial al României.

În exercitarea atribuțiilor legale, O.R.D.A a emis Decizia nr. 130/2020, stabilind comisia de negociere cu respectarea dispozițiilor art. 163 din Legea nr. 8/1996, republicată.

Decizia O.R.D.A de desemnare a comisiei de negociere poate fi atacată conform legii contenciosului administrativ, de către orice persoană care justifică un drept sau un interes încălcat.

O.R.D.A nu este parte în negocieri și nu poate interveni în negocierea dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori.

Precizăm că metodologia propusă de VISARTA nu creează taxe, ci propune negocierea unei remunerații de plată către autorii – membri VISARTA, în limita repertoriului gestionat de VISARTA, în schimbul autorizării utilizării operelor acestor autori, în modalitățile indicate în propunerea de metodologie, modalități care se circumscriu dispozițiilor art. 146 din Legea nr. 8/1996, republicată, pe deplin aplicabile.  În eventualitatea stabilirii unei forme finale a acestei metodologii, VISARTA are obligația legală și statutară să repartizeze remunerațiile colectate către autorii-membri săi, cu respectarea legii și statutului, neputând reține un comision mai mare de 15% din sumele repartizate individual.

Organizarea și funcționarea organismelor de gestiune colectivă este sub control O.R.D.A.", se arată în punctul de vedere al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.