În 2011, Mugur Vărzariu ajungea pentru prima dată la Baia Mare, imediat după ce primăria orașului săpase groapa unde urma să toarne fundația zidului de segregare de pe strada Horea.
"I-am spus atunci unui muncitor care pregătea fundația că mă voi întoarce la Baia Mare să demolez zidul.
Imaginile mele au ajutat CNCD în procesul din 2013, când instanța a stabilit că zidul este un act de segregare.
Din păcate, nu a fost suficient, deoarece Romani Criss a chemat în instanța primăria orașului pe motiv că nu au avut autorizație de construcție legal emisă și au pierdut procesul.
Din acel moment, toți, inclusiv CNCD, au considerat că la Baia Mare, în privința zidului nu se mai poate face nimic", povestește Mugur.
Zidul segregării din Baia Mare va fi demolat. Un jurnalist a obținut decizia în instanță
Însă gândul că i-a promis ceva acelui muncitor nu îi dădea pace.
"În 2018, o comunitate de romi din Baia Mare, știind că salvasem Craica de la demolare în 2011, m-a rugat să vin și să constat problemele cu care se confruntă ei.
Pe drumul de întoarcere, în timp ce conduceam, nu puteam să mă împac cu gândul că niciodată, nimeni nu va mai putea cere dărâmarea acelui zid.
Nu departe de Baia Mare mi-a venit ideea salvatoare. L-am sunat pe avocatul Bogdan Scutaru și i-am explicat cum văd eu problema și de ce în cazul zidului nu poate să intervină prescripția, așa cum considerau toți.
M-a ascultat până la capăt și după câteva secunde de liniște mi-a dat dreptate. A urmat o lungă discuție în care am plănuit împreună cum este mai bine să procedăm.
Mai întâi, am notificat CNCD-ul. După aproximativ 6 luni de așteptare am primit răspunsul lor de respingere pe același motiv de faptă prescrisă.
De data aceasta, Bogdan este cel care nu a renunțat. A luat la mână sute de dosare până a găsit în practica CNCD cazuri similare.
L-am scris din nou, de data aceasta cu exemple din propria lor cazuistică, și în martie 2020, cu doar 2-3 zile înainte de lockdown, am primit scrisoarea oficială prin care consiliul îmi valida în unanimitate punctul de vedere și reamenda primăria de la Baia Mare", povestește Mugur.
Cu hotărârea din 2013 și cu cea din 2020, în mai 2020, când toată lumea stătea închisă în case, am mers la poștă și personal am depus actele prin care chemăm primăria în instanța și le solicităm să dărâme zidul.
După 3 ani de așteptări, amânări și suspendări, în data de 22 mai, instanța de la Baia Mare a hotărât, pe fond, ca zidul să fie dărâmat, stabilind un termen de 3 luni pentru executarea lucrărilor de demolare.
"Tot instanța a stabilit că, dacă nu dărâmă primăria zidul, o pot face eu, pe cheltuiala mea, urmând să îmi recuperez ulterior banii de la primărie.
Abia aștept să revin la Baia Mare și să îl găsesc pe cel căruia i-am promis că mă voi întoarce să dărâm zidul.
Indiferent dacă primăria va alege să tergiverseze și să continue să cheltuiască banul public pentru un act profund antiuman, în cele din urmă zidul va cădea. În sine, acest fapt reprezintă o victorie enormă pentru drepturile omului, pentru etnia romă și o mărturie pentru ce poți realiza cu educație și tenacitate pentru toți oamenii din lume", a spus Mugur Vărzariu.
Zidul de la Baia Mare
Zidul a fost construit în anul 2011 și, încă de atunci a atras o serie de nemulțumiri.
În acel an, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat Primăria municipiului Baia Mare cu 6.000 de lei.
Celebrul zid a fost subiect atât în presa națională, cât și în cea din străinătate. La auzul veștii, localnicii spun faptul că zidul îi ajută, deoarece îi împiedică pe copii să sară în stradă, în fața mașinilor, dar îi și protejează de mizeriile care vin de după blocuri.
Construcţia zidului a durat aproximativ două luni, iar costurile au fost acoperite din bugetul local.
