Principalele declarații făcute, marți, de Florin Cîțu, ministrul de Finanțe:
Despre execuţia bugetară pe aprilie:
Pentru luna aprilie 2020 ne-am împrumutat mai ieftin cu un punct procentual faţă de aprilie 2019. Cheltuielile de personal sunt în valoare de 8,8 miliarde lei, mai mici cu 53 milioane lei faţă de luna martie. S-au făcut economii prin telemuncă.
A apărut în plus în aprilie indemnizaţia pentru şomaj tehnic plăţi 312 milioane lei. Au fost plătite concedii medicale de crica 90 milioane lei. La bunuri şi servicii s-au plătit în plus 1 miliard lei.
Am rambursat TVA de 6 miliarde lei. Aici se duc banii, de aia ne împrumutăm.
Despre IMM Invest:
Bucureşti - 7.200, cele mai multe cereri Sectoarele cu cereri: 2.200 cereri din transporturi terestre şi conducte, 2.000 din construcţii de clădiri, 1.500 restaurante, 1.100 fabricarea băuturilor. Astăzi, la 7 zile după prima cerere avem şi o primă companie care a luat un împrumut de la o bancă.
Apar discuţii dacă va fi mărit plafonul sau nu. Haideţi să vedem cum funcţionează acest plafon de 15 miliarde lei, dacă se epuizează sau nu şi apoi discutăm dacă îl majorăm. Sper ca măsurile pentru companiile mari să fie aprobate joi.
Despre amânarea ratelor:
Sunt 270.000 de cereri către bănci, dar includ cereri şi pentru programele pe care le au băncile. 170.000 de cereri au fost acceptate, dar le includ şi pe cele din ordonanţa guvernului şi pe cele din programele băncilor. Majoritatea cererilor sunt pentru credite de consum.
Despre relansarea economică
România trebuie să treacă pe această criză de sănătate şi au fost discuţii despre cum a afectat criza economia şi despre cum va arăta economia în perioada următoare. Am spus că vom avea o revenire în „V”.
Vedem în trimestrul II o scădere abruptă a economiei, ceea ce este normal pentru că am luat decizia ca oamenii să stea acasă. Acum revenirea în „V” se bazează pe structura economică a României.
Aşa cum ne şi aşteptam, serviciile şi industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos în trimestrul II, au fost cele mai afectate şi acolo e problema. Ştim că o mare parte din valoarea adăugată vine din servicii şi industrie. Resursele trebuie să fie redirecţionate acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare. Motivele pentru care văd revenirea în „V”.
Din primul moment s-a răspuns prin politică monetară şi fiscală. Imediat am injectat bani în economie, nu am aşteptat. Politica monetară a răspuns prin reducerea dobânzilor. Al doilea motiv are la bază faptul că în 2008 sau alte crize economice aveau urmarea unor falimente foarte mari în economie. Aici este vorba de îngheţarea unor capacităţi de producţie. Aici am plătit din buget şomaj tehnic, nu am pus companiile, asta înseamnă că ele au rămas cu resurse. Locurile de muncă nu sunt distruse, oamenii se pot întoarce, companiile nu sunt închise. Reacţia rapidă va face economia să îşi revină în „V”.
Vedem o rescriere a ciclului de producţie. Foarte multe companii vor aduce producţia mai aproape de consumatori. Este o soluţie care ajută revenirea economiei pe termen scurt. Vom vedea producţia în România a unor lucruri pe care le importam.
Un alt motiv este că România avea la intrarea în această criză unul dintre cele mai scăzute grade de îndatorare din Europa. Şi un ultim motiv este că zonele afectate de această criză nu au o contribuţie foarte mare la PIB în România. Asta înseamnă pe de o parte că nu avem acest şoc negativ asupra economiei foarte mare şi pe de altă parte că nu avem nevoie de resurse foarte mari de la buget pentru a ajuta aceste sectoare. Revenirea în „V” este susţinută şi de FMI şi de Comisia Europeană. Doar amploarea este diferită. Anul viitor am putea să avem o creştere economică.
În scenariul pesimist am putea să avem doi ani în care nu am pierdut nimic, să fim pe zero. România a iniţiat discuţii pentru a accesa un credit de la FMI?
Pentru a refinanţa folosim în principal pieţele locale. Până acum am reuşit să ne finanţăm şi la costuri mai bune. Bineînţeles că a doua sursă de finanţare rămân pieţele internaţionale. Am făcut-o în martie. Ne uităm în continuare să ne finanţăm de pe pieţele internaţionale şi vom anunţa când o vom face.
A treia nu vom accesa niciun împrumut de la vreo instituţie internaţională care vine cu condiţionalităţi. Împrumuturile de la FMI, BERD, BEI le vom lua dacă nu vin cu condiţionalităţi. România nu are nevoie de aşa ceva, ne finanţăm foarte bine.
România ia în calcul să dea „bani din elicopter” şi venit minim universal?
Nu şi nu cred că aceste planuri sunt sustenabile nici în lume pe termen lung.
Ce impact economic va avea un al doilea val al pandemiei?
Nu cred că va avea acelaşi impact. Cred că vonm fi mult mai pregătiţi pentru valul doi şi noi şi companiile. Cred că un val doi al pandemiei va însemna un cost în economie, s-ar putea să fie din nou şomaj tehnic, dar nu cred că va mai avea acelaşi impact. Întotdeauna pregătesc finanţele României pentru scenariul cel mai dur.
Cum veţi acţiona să evitaţi un downgrade anul acesta?
Toate măsurile pe care le-am luat au fost să evităm o reducere a ratingului.
Consideraţi că investitorii penalizează România în acest moment?
Investitorii penalizează toate ţările. Acum vedem o scădere a dobânzilor. Vom putea să ne împrumutăm pe pieţele financiare externe la costuri mult mai reduse decât o fac alţii.
Ce măsuri practice veţi lua pentru relansare?
Investiţiile vor fi motorul care va duce mai departe această economie. Instrumentele sunt simple: credite garantate.
Cu cât vor creşte pensiile?
Ministerul Finanţelor Publice va prezenta mai multe scenarii cu riscurile aferente iar decizia va fi una politică în ceea ce priveşte creşterea pensiilor cu 40% în septembrie.
Euro ar putea ajunge la 5 lei?
Cred că presiunile vor fi mai mult de apreciere decât de depreciere a leului.
Modificaţi taxe?
Nu vom creşte taxe în această perioadă. Ar fi sinucidere să creştem taxe în acest moment, indiferent în ce sector al economie.
Luaţi în considerare o taxă de solidaritate?
Nu luăm în calcul aşa ceva la Ministerul Finanţelor. Ar fi contraintuitiv faţă de ce am învăţat de la criza din 2008.
