Craterul apărut din senin în localitatea 23 August are o explicație științifică. Specialiștii spun că ar fi vorba de galerii subterane care au trasee de curgere liniară. Concret, ar fi vorba despre prăbușirea tavanului unui rezervor de apă, cel mai probabil din cauza secetei. Prăbușirea este una circulă pentru că, susțin geologii, tavanul este din material omogen și foarte puțin mineralizat.
„În termeni de specialitate avem de-a face cu o hrubă de sufoziune. Este apa care a ajuns în subteran, spală materialul care e reprezentat de losurile astea, de prafurile astea. Îl spală, îl transportă mai departe, apa subterană are totuși o curgere liniară și transportă din material. Se creează un gol deasupra, până când ce e mai sus de gol se surpă și apare hruba asta de sufoziune.
Este foarte posibil ca procesul să se fi desfășurat punctiform, în dreptul vreunui aven din calcar. Un fel de puț format pe cale naturală în calcare. Apa naturală se infiltrează și mai departe circulă în subteran și își creează căi de acces. Deci proces de carstificare, cu apariții de trasee de goluri subterane. Să nu le zicem neapărat peșteri că poate să fie foarte bine trasee înguste și nu spectaculoase.
Exact ca în teorie, groapa asta are forma unui clopot. Asta este bolta și este partea superioară a proceselor care au loc în subteran. Deci aici trebuie o zonă de protecție până una alta, să nu cadă vreun tractor. Și mă mir că nu a căzut până acuma că totuși are o greutate”, a declarat Glicherie Caraivan, geolog, relatează dobrogea.tv.
Alte cratere similare pot apărea oricând în Dobrogea din cauza secetei
„Seceta, probabil a scăzut nivelul pânzei freatice și a rezervoarelor aglifere freatice și, în consecință, suportul pereților rezervorului respectiv s-a redus. Apoi au fost ploile care au încărcat pământul și loessul de deasupra acestui rezervor, încărcat ca greutate și au apăsat pe tavan, rupându-l. Este rotund din cauză că prăbușirea unui tavan moale este o prăbușire destul de egală, rotundă. Nu este ca într-o peșteră montană, acolo unde structura este mult mai dură și acolo unde tavanul peșterii are tot felul de forme neregulate. În cazul de față, este o prăbușire rotundă.
Există posibilitatea să apară și în alte zone, în zone unde structura solului este puțin mineralizată, adică tot ceea ce înseamnă Dobrogea nu este altceva decât rocă de origine sedimentară, într-o maturare în ceea ce privește duritatea ei și, pe cale de consecință, firește că există pericolul prăbușirii”, a declarat dr. Adrian Bîlbă, doctor în științe.
