„Știți cum se face inventarierea urșilor și cum se obțin cotele de recoltă, adică de împușcat? Un urs trece prin 10 comune arondate la trei fonduri de vânătoare și lasă urme. Fiecare fond de vânătoare spune că are un urs. Astfel, un urs e numărat de trei ori.
Și așa zece urși sunt numărați ca fiind 30 de exemplare diferite. Fondurile de vânătoare primesc cote de recoltate (împușcare) pentru 10% din urșii inventariați, adică pentru 3.
În realitate, vorbim de împușcarea a 3 urși din 10, nu din 30. La asta mai adăugăm cel puțin un urs din zece braconat. Vorbesc în cunoștiință de cauză, pentru că am muncit în combaterea braconajului“, a explicat comisarul-șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, de ce soluția împușcării urșilor este periculoasă pentru prezența acestei specii pe teritoriul României fără un recensământ care să ofere o imagine reală a numărului de exemplare prezent acum în Munții Carpați.
Și Octavian Berceanu pune agresivitatea în creștere a carnivorelor mari pe seama comportamentului uman, dar mai ales pe reducerea habitatului acestora, tot prin intervenția oamenilor.
„Ce nu vedem este faptul că acolo unde trăiesc urșii nu mai există nici liniște, nici mâncare și nici apă, de cele mai multe ori. Faptul că au ajuns să se comporte precum câinii derivă din comportamentul nostru iresponsabil și din inteligența lor în arta supraviețuirii.
Culesul fructelor de pădure e una din cele mai mari afaceri ilegale din România! Nimeni nu plantează nimic, muncitorii sunt plătiți la negru, cantitățile culese nu-s fiscalizate și partidele politice își primesc partea de bani murdari. Imediat ce apar fructele de pădure și ciupercile, zeci de mii de oameni merg să le culeagă și iau la pas fiecare metru pătrat de pădure, cu zgomote și fluierături. În spatele lor nu mai rămâne mâncare nici pentru furnicile din pădure, absolut nimic.
Zeci de mii de oameni culeg ilegal mii de tone de fructele de pădure și ciuperci. Doar 1 din 10 kg culese e declarat. Profitul, de zece ori mai mare, este împărțit între patron, politician, administrația silvică și poliția din localitate. În spatele mafiei care produce câteva sute de milioane de euro anual rămâne o pădure stearpă, fără hrană“, a menționat șeful Gărzii Naționale de Mediu într-o postare pe Facebook.
Octavian Berceanu incriminează și exploatările forestiere „la ras“, care creează platouri pe care ursul nu mai are ce să vâneze. Un urs este vizibil de la 3 kilometri pe terenul golit de vegetație. Singurele vietăți care mai mișcă sunt oile stânelor, de care urșii se feresc pentru că braconajul e mai puternic ca oricând.
„Microhidrocentralele care captează izvoarele râurilor de munte au făcut ca albiile să sece. Nu știu câți dintre voi ați mers pe astfel de albii, odată pline de păstrăvi și animale. Acum nici păsările nu se mai aud pentru că, în lipsă de apă, de la gâze la cerbi și mistreți, toate făpturile au plecat spre alte locuri.
Uite, eu m-am întâlnit cu urșii ăștia în cotloanele pădurilor, s-au împiedicat de cortul meu, au mers pe cărare în fața mea la câțiva metri și chiar am stat față în față cu o ursoaică cu doi pui la numai 3 metri distanță.
Absolut niciodată nu au fost în poziție de atac pentru că nu m-au perceput ca pe un pericol sau ca pe un prădător care luptă pentru aceeași hrană. Ne plângem de urșii care ajung la tomberoane sau pe străzi, dar nu vrem să recunoaștem că hoția și prostia ucid totul aici, la noi acasă, în România!“, este concluzia comisarului-șef al Gărzii Naționale de Mediu.
________________
Citește între dosarul Jocul ursului
Ce facem cu urșii care atacă: îi împușcăm sau ne schimbăm noi comportamentul
Ce facem cu urșii care atacă. Activiștii de mediu: Oamenii sunt de vină
Vânătorii cer Ministerului Mediului să nu se opună acordării de despăgubiri pentru victimele urșilor
Ce facem cu urșii care atacă. Cele mai grave atacuri ale urșilor în 2021
________________
