Conform cercetării, România înregistrează 78,35 de puncte din 100, un scor uşor mai ridicat faţă de anul precedent, şi se regăseşte, conform acestuia, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Barbados, Bulgaria şi Mauritius.
În clasamentul mondial, ţara se regăseşte între primele 50 de state la două dintre cele trei categorii analizate, respectiv nevoi de bază (locul 45) şi oportunităţi (locul 49), în timp ce la categoria bunăstare ocupă locul 57.
România a obţinut cele mai bune scoruri pentru siguranţa personală (locul 36), drepturile personale (locul 46), accesul la educaţie avansată (locul 49) şi accesul la comunicaţii şi informaţii (locul 49). La polul opus, coordonatele analizate şi care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 91), locuinţa (locul 90), sănătatea şi bunăstarea (locul 85).
Studiul de specialitate relevă faptul că, în 2020, pe primele locuri în clasament se află Norvegia, Danemarca şi Finlanda, în timp pe ultimele poziţii se clasează Republica Centrafricană, Ciad şi Sudanul de Sud, relatează Agerpres.
Statele membre ale UE, cu excepţia Croaţiei, Ungariei, Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii de ţări din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), urmată de Estonia (24), Cehia (25), Polonia (31), Lituania (32), Letonia (35), Slovacia (36), Croaţia (39), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (45).
"În contextul generat de pandemia de COVID-19, calitatea vieţii şi bunăstarea socială se află pentru prima dată în scădere în ultimii zece ani. Indicele global raportat la populaţie a crescut de la 60,63 din 100 în 2011, la 64,24 în 2020. În perioada 2011-2020, 155 dintre ţările analizate au cunoscut o îmbunătăţire cu cel puţin un punct a calităţii vieţii şi bunăstării sociale, în timp ce 42% dintre acestea au înregistrat scoruri mai mari cu cinci sau mai multe puncte. Statele Unite ale Americii, Brazilia şi Ungaria sunt singurele trei ţări care au înregistrat un declin privind indicele de progres social în acest interval. Din 2011 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătăţit la nivel global sunt accesul la informaţii şi comunicaţii, accesul la educaţie avansată, locuinţă şi apă şi salubritate. Drepturile personale şi incluziunea se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce siguranţa personală şi calitatea mediului au stagnat", se menţionează în rezultatele studiului realizat de Social Progress Imperative.
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 163 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale.
Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Prin intermediul reţelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de ţări şi teritorii, compania oferă resurse internaţionale, perspective locale şi servicii.
