Speranța vine din Moldova. Chișinăul iese din „zona gri” și se îndreaptă spre Europa

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 03.08.2021 - 20:11

Alegerile de la 11 iunie au scos în evidență o orientare puternică a societății moldovenești către Occident, Uniunea Europeană și, în subsidiar, România. Alegerile de la 11 iulie din Republica Moldova marchează ieșirea acestei țări din logica „50-50“. 

SHARE

Alegerile de la 11 iulie din Republica Moldova marchează ieșirea acestei țări din logica „50-50“.  Timp de două decade și mai bine, țara a plutit într-o ambiguitate geopolitică păguboasă. Opțiunile pro-occidentale și pro-ruse erau aproape egale – la fel ca și numărul de moldoveni plecați să lucreze în UE sau în Rusia. 

Citește și: VIDEO Interlopul antivaccinist Turcu, live în care trage pe nas și amenință polițiștii cu o grenadă

O astfel de situație făcea imposibil orice angajament într-o direcție sau alta, ba a și hrănit ideea unei „plăci turnante“ – nici cu unii în totalitate, nici cu ceilalți, dar să tragem avantaje din ambele părți. Asta a fost în folosul rețelelor mafiote.

Acum, balanța a înclinat puternic spre Vest. De ce? Și cu ce consecințe?

 Dar lucrurile s-au schimbat. Pentru moldovenii sărăciți de guvernările succesive incompetente și corupte, opțiunea emigrării în Vest s-a dovedit, în timp, mai avantajoasă decât cea rusească: venituri mai bune și mai sigure, condiții de viață superioare, întregirea familiei, oportunități educaționale, libertate. 

Citește și: Leo de la Kuweit, scandal cu Bujilă la botezul finului lui Salam pentru dosarul Duduienilor

Direcția principală a migrării s-a schimbat în ultimul deceniu, în favoarea Vestului, ceea ce nu a fost doar o alegere pragmatică. A transmis, încetul cu încetul, în societatea moldovenească, mesajul că e mai bine cu „Vestul“. 

Înrăutățirea situației din Rusia în urma sancțiunilor occidentale, ca și o serie de măsuri deloc prietenoase luate de Moscova la adresa muncitorilor moldoveni, ca represalii pentru opțiunile pro-europene de la Chișinău, n-au făcut decât să întărească și mai mult orientarea europeană în Moldova. 

Dar s-a produs și o schimbare culturală.  

SPRE EUROPA Maia Sandu are succes în Vest. A fost primită de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după întâlniri cu Angela Merkel și Emmanuel Macron - Foto: Getty Images

Pentru o nouă generație, ajunsă acum în pragul maturității, obișnuită cu rețelele sociale, Europa atrage, România a devenit „cool“, o țară de succes datorită aderării la Uniunea Europeană. 

Azi, cântăreții „noștri“, actorii „noștri“, scriitorii „noștri“, vedetele „noastre“ de televiziune, blogger-ii „noștri“ sunt în mare parte cei din România. În trecut erau sovietici sau ruși. 

Toate acestea au influențat votul din 11 iulie și, pentru prima dată, balanța s-a înclinat clar către Vest. 

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, Maia Sandu a avut nevoie de sprijinul alunecosului Renato Usatîi pentru a-l învinge pe socialistul pro-rus Igor Dodon, în turul al doilea.

De data aceasta, Usatîi n-a mai prins Parlamentul, iar Maia Sandu a câștigat de una singură. O ilustrare cum nu se poate mai clară a prevalenței opțiunii occidentale. 

_____________

Citește și:

Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

Ce poate face România pentru Republica Moldova

_____________

Și, mai presus de toate, banii vorbesc

Cât despre balanța economică a Republicii Moldova, aceasta era deja înclinată puternic spre Vest cu mult înainte de aceste alegeri. 

Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană, încheiat în 2014, a fost urmat de represalii comerciale din partea Rusiei, îndeosebi în ce privește exporturile moldovenești de fructe, legume și vin.

Dar producătorii moldoveni s-au adaptat destul de repede cerințelor unei piețe europene mai pretențioase. 

România a devenit principalul partener comercial. Este de departe principala piață de export pentru produsele moldovenești (o pondere de peste 28%, conform datelor Biroului Național de Statistică pentru anul 2020).

Urmează Germania, cu puțin peste 9% și de-abia pe locul trei Rusia, cu puțin sub 9%.

În ce privește țările din care Moldova a importat, China, România și Rusia se află aproape la egalitate pe primele trei locuri, cu ponderi ce depășesc cu puțin 11%.

În aceste condiții, este greu de crezut că economia moldovenească va mai putea fi pusă de către Rusia în situația delicată în care s-a aflat imediat după încheierea Acordului de Asociere.

Pârghiile economice și comerciale s-au redus considerabil.

Rămân, desigur, pârghiile politice. Leonid Kalașnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții, amenința imediat după aflarea rezultatelor alegerilor că Rusia va „întări factorul transnistrean“ dacă noul guvern de la Chișinău va alege o linie anti-rusă. 

Conceptul de „linie anti-rusă“ este unul cât se poate de vag în accepțiunea Kremlinului și ar putea cuprinde orice pas făcut de Chișinău în direcția Uniunii Europene sau a unor reforme interne care ar atinge interese rusești - în tenebrosul sistem bancar sau în ce privește decizii strategice legate de NATO.

Dar ce ar putea face Rusia, concret, în Transnistria? Oficial, acolo se află staționați circa 1.700 de soldați ruși, a căror misiune este paza depozitelor de muniții din regiune.

Numărul real al militarilor precum și cantitățile și tipurile de armament din republica autoproclamată fac încă obiectul multor speculații.

Chiar și așa, marja de acțiune militară a Moscovei pare destul de limitată. Transnistria este o fâșie prinsă între două zone întinse ostile Moscovei – Ucraina pe de o parte, iar de cealaltă Moldova și mai departe flancul estic al NATO.

Problema Rusiei în R. Moldova. Și nu numai

Victoria clară a forțelor pro-europene înseamnă un eșec major al soft-power-ului rusesc. Resuscitarea de urgență a fostului președinte Vladimir Voronin, adus în coasta obedientului dar ineficientului Igor Dodon, a arătat sărăcia de mijloace politice de care Moscova mai dispune acum în Republica Moldova.

Ceea ce nu înseamnă că Rusia va abandona partida – probabil Kremlinul își va căuta noi parteneri, dintr-o nouă generație politică, pe care să-i crească pe măsură ce popularitatea guvernului pro-european va începe să scadă, sub povara reformelor dureroase și a realităților economice și sociale sumbre.

Tabloul general nu este însă foarte încurajator pentru Rusia. Ea a arătat că se pricepe foarte bine să manevreze avioane și nave de luptă, să deplaseze trupe și să lanseze operațiuni surprinzătoare, cum a fost cea a „omuleților verzi“ care au capturat Crimeea. Pe scurt, să înfricoșeze. 

Dar cu tot sistemul de propagandă și dezinformare, Rusia nu reușește să se facă și admirată și dorită. Și nu doar în Republica Moldova.

A pedepsit Ucraina după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, răpindu-i Crimeea și întreținând insurgența din Donbas.

_____________

Citește și:

Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

Ce poate face România pentru Republica Moldova

_____________

Prețul a fost pe măsură: înstrăinarea națiunii ucrainene pentru o generație de aici încolo. Greu de imaginat când anume Rusia va mai avea un nou Ianukovici la Kiev. 

Georgia este de mai bine de un deceniu și jumătate un avanpost al Occidentului pe coasta răsăriteană a Mării Negre. Armenia, până de curând aliat fidel al Moscovei, tocmai a reales guvernul reformist al lui Nikol Pashinian. 

În toamna anului trecut, Armenia a pierdut repede războiul din Nagorno-Karabagh, în fața Azerbaidjanului sprijinit puternic de Turcia. În timp ce Rusia a stat deoparte și nu și-a sprijinit aliatul armean. 

A fost aceasta o modalitate de a face din Pashinian un perdant demn de a fi răsturnat de la putere? Dacă asta a fost intenția Rusiei, atunci a dat greș. Acum o lună, Nikol Pashinian a câștigat detașat alegerile parlamentare. 

_____________

Citește și:

Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

Ce poate face România pentru Republica Moldova

_____________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.