Povestea Mariei Cuțarida, prima femeie medic din țară: Studii la Paris, respinsă la angajare acasă

Maria Cuțarida-Crătunescu a fost prima femeie medic din România, doctor în medicină. Din cauza prejudecăților vremii, nu a fost primită să lucreze ca medic în Spitalul Brâncoveanu. Maria Cuțarida-Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857, la Călărași. 

Povestea Mariei Cuțarida, prima femeie medic din țară: Studii la Paris, respinsă la angajare acasă

A urmat studiile liceale la Școala Centrală din București și le-a continuat la Zurich. În anul 1877 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich, dar pentru că avea dificultăți în vorbirea limbii s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde și-a susținut teza de licență în limba franceză.

Stagiul de spital și de pregătire pentru doctorat l-a făcut la Paris.

Citește și: Povestea campionului mondial Ștefan Birtalan. Părăsit de mamă la 2 ani, o revede după două decenii

A ajuns doctor în medicină în 1884, cu teza ”Despre hidroreea și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin“. Activitatea sa din străinătate a fost urmărită în România.

Când își făcea stagiul la Paris, ziarul ”Românul” vorbea despre ea în termeni elogioși în articolul ”O româncă, doctor în medicină”.

În același an în care a obținut doctoratul, a revenit în România, pentru a obține dreptul de liberă practică și a-și echivala diploma din străinătate. A trecut examenul cu calificativul ”Magna cum laude”, radioromâniacultural.ro.

Respinsă în România

Revenită în țară, Maria Cuțarida-Crătunescu a făcut o cerere către Spitalul Brâncovenesc pentru un post de medic secundar la secția „Boli ale Femeilor”.

A fost respinsă de conducere, fără să i se dea vreo explicație. În locul postului de doctor cerut, i s-a oferit un post de profesoară de igienă.

Anul următor, în 1885 a reușit să ocupe un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București.

Citește și: Povestea Mariei Delavrancea, pianista care a descoperit rețeta tinereții fără bătrânețe. Secretul ei

Aici acorda consultații gratuite. A susținut concurs pentru a obține gradul de medic primar ginecolog, dar nu a reușit să promoveze.

A devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul „Elena Doamna” și, mai târziu, șeful secției de ginecologie de la Filantropia. Și-a dat demisia în 1894, după ce a intrat în conflict cu Eforia Spitalelor.

Instituția decisese să modifice profilul secției unde lucra Maria Cuțarida-Crătunescu din ginecologie în chirurgie ginecologică. Prima femeie doctor din România a protestat și, pentru că demersul ei nu a avut succes, a preferat să demisioneze.

În ajutorul copiilor sărmani

Din dorința de a întinde o mână de ajutor copiilor sărmani, în 1897 a înființat Societatea Materna. Doi ani mai târziu a organizat prima creșă, la Fabrica de Tutun din București.

Aici asigura consultații pentru 2000 de muncitoare, în perioada 1885 - 1898. În 1900 se făcea auzită la Paris, la Congresul acțiunilor feministe, unde a prezentat lucrarea „Munca femeii în România“.

A reușit să alcătuiască o statistică a femeilor care au putut să promoveze intelectual.

„Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbește îndeajuns în favoarea activității noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licențiate în Litere și 21 licențiate în Științe, 12 doctorese în Medicină…, o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, și o licențiată în Drept, 319 profesoare de școală secundară de fete și 2 licențiate în Farmacie.

Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre și al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală”, prezenta Maria Cuțarida-Crătunescu.

Citește și: Povestea românului care a mutat bisericile din calea buldozerelor lui Ceaușescu. Sperau să dea greș

S-a făcut auzită la congresele de la Bruxelles (1907) și Copenhaga (1910), unde a prezentat acțiunile inițiate de medicina românească împotriva mortalității infantile și un studiu asupra creșelor din România.

În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizată la Institutul și internatul Evanghelic, lucrând cot la cot cu Regina Maria.

Din cauza problemelor de sănătate, după război, Maria Cuțarida-Crătunescu s-a retras din activitatea medico-socială.

S-a stins din viață la vârsta de doar 62 de ani, potrivit historia.ro.