Copiii şi vârstnicii suportă cea mai mare povară în ceea ce priveşte complicaţiile sanitare asociate expunerii la poluarea atmosferică, conform cercetătorilor.
„Evitarea poverii mari asupra sănătăţii publice cauzată de poluarea aerului va necesita strategii nu doar de reducere a emisiilor, ci şi de îmbunătăţire a sănătăţii publice generale pentru a reduce vulnerabilitatea”, a declarat Veronica Southerland, coautoare a ambelor studii, citată într-un comunicat.
'„Majoritatea populaţiei urbane a lumii trăieşte încă în zone cu niveluri nesănătoase de (poluare a aerului)”, a precizat Southerland, doctorandă în sănătate publică la Universitatea George Washington din Washington, D.C.
Citește și: Haos în Kazahstan: Reședința prezidențială, atacată, Guvernul, demisionat, stare de urgență
Aproximativ 55% din populaţia lumii se află în oraşe, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar 86%, sau 2,5 miliarde dintre aceste persoane sunt expuse la niveluri nesănătoase de microparticule în suspensie, sau PM2,5, au indicat Southerland şi colegii ei.
PM2,5 se referă la poluanţii microscopici din praful şi fumul din atmosferă, concentraţi în principal în zonele industriale, potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Statele Unite.
40% din populația SUA respiră un aer nesănătos
În Statele Unite, peste 40% din populaţie trăieşte în oraşe cu aer nesănătos, conform unei cercetări publicate în noiembrie.
Expunerea la aceste particule, care sunt minuscule, cu un diametru de 2,5 micrometri sau mai puţin, a fost asociată cu mai multe complicaţii de sănătate, inclusiv astm şi alte tulburări pulmonare, boli de inimă şi demenţă, potrivit unor studii anterioare, scrie Agerpres.
Citește și: Atenţie la antivirale: noile tratamente, disponibile în farmacii, au efecte secundare grave
În cazul primei dintre cele două cercetări, Southerland şi colegii ei au analizat concentraţiile de PM2,5 şi tendinţele ratelor de deces din peste 13.000 de oraşe ale lumii între 2000 şi 2019, ultimul an din care au fost disponibile date.
În toate oraşele analizate, concentraţiile medii de PM2,5 din atmosferă au fost cu până la 300% mai mari comparativ cu pragul OMS din 2021 privind expunerea nesănătoasă, au adăugat cercetătorii.
Se estimează că 61 din 100.000 de decese în zonele urbane din întreaga lume au fost asociate cu expunerea la PM2,5 în 2019, în Asia de Sud-Est înregistrându-se cele mai multe decese asociate poluării aerului - la 84 la 100.000 -, potrivit datelor.
La nivel global, au existat aproximativ 1,8 milioane de „decese în exces” sau diferenţa dintre numărul real al deceselor şi cel preconizat pe baza tendinţelor istorice, potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). Acestea au fost cauzate de expunerea la poluarea atmosferică doar în 2019, au subliniat cercetătorii.
Comentarii 0