Peștera din România care adăpostește cel mai mare ghețar subteran din țară. E un „frigider” natural

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar”, iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara, situată 16 km mai jos. 

Peștera din România care adăpostește cel mai mare ghețar subteran din țară. E un „frigider” natural

Peștera Scărișoara se găsește la altitudinea de 1165 metri și adăpostește 80.000 de metri cubi de gheața. Cea mai veche gheață de la baza blocului are vârsta de aproximativ 4000 de ani.

Astfel, în blocul de gheață s-au stocat, ca într-o gigantică enciclopedie a Apusenilor, date științifice complexe legate de plante, animale și evoluția climatică.

Nu se cunoaște data exactă când a fost descoperită peștera. Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A. Schmidl dau primele informații științifice în 1861, respectiv 1863.

Citește și: Misterul peșterii din România unde s-ar găsi izvorul cu apă vie al dacilor. Aici dansează fecioarele

Al. Borza studiază repartiția florei și fenologia vegetației din pereții avenului, Emil Racoviță (1927) cercetează formațiunile de gheață, iar V. Pușcariu (1934) face o prezentare științifică și turistică.

"Rezervațiile" Ghețarului sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun.

Cea mai veche gheață de la bază are 4.000 de ani

Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale.

Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței.

Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple cu gheață în timpul glaciațiunilor.

Citește și: Misterul tăblițelor cerate din Munții Apuseni. Ce scot la iveală și de ce unele s-au pierdut

După încălzirea vremii gheața începe să se topească și dispare jumătate din volum, dar este alimentată în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafață. Topirea are loc și la bază ghețarului, astfel că de la bază dispare o secțiune și o alta se depune sus. Cea mai veche gheață de la bază are 4.000 de ani.

Pe carote de gheață recoltate în 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță Cluj și mulți asociați străini, descifrează din trecut o mulțime incredibilă de date.

Cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor.

Cum ajungi la Peștera Scărișoara

Până la comuna Garda se ajunge în aproximativ 2 ore cu plecare din Alba Iulia. Se merge pe DN75 până în comuna aflată la aproximativ 32 km de Câmpeni.

Citește și: Un pește considerat fosilă vie și cel mai rar din Europa, găsit în România. A trăit cu dinozaurii

Turiștii care vor să vadă peștera Scărișoara pot alege să își lase mașina la Garda și să plece pe jos pe traseul turistic marcat cu cruce roșie, ce se întinde pe 10 km, sau să urmeze drumul asfaltat de 23 de kilometri până la cătunul Ghețar.