Pădurar în Austria. Cum se taie pădurile acolo unde se respectă legile

DE Răzvan Scăeșteanu | Actualizat: 02.11.2018 - 07:14

Din cauza corupției și a infracționalității forestiere, exploatarea pădurilor este o problemă controversată în România.

SHARE

La noi, inventarierea arborilor ce urmează a fi tăiați se face încă cu ciocanul silvic, iar măsurarea, chiar dacă aproximativă, are loc doar în pădure. Newsweek România a fost în Austria, la Österreichische Bundesforste, un fel de Romsilva noastră, să vedem cum se desfășoară și la ei lucrurile. 

Surpriză! Austriecii folosesc tot metrul pentru a măsura lungimea buștenilor și clupa, un fel de șubler supradimensionat, pentru stabilirea diametrului și determinarea volumului estimativ al arborilor tăiați. Dar există și diferențe. Ciocanul silvic, care se mai folosește doar în România și Ucraina, lipsește. Căci, probabil cea mai importantă diferență, cantitatea exactă de lemn este stabilită după ce arborii au fost doborâți, scoși din pădure și fasonați, secționați după criterii de prelucrare a lemnului, la gater, cu ajutorul unui scanner 3D. Întregul proces se bazează pe corectitudine, încredere și o aplicație digitală.

Buștenii sunt marcați cu plăcuțe din plastic.

Cu toporul ascuns în aparatul foto și cu drujba deghizată în agendă, am plecat către noul serviciu de ocazie, dis de dimineață, cu avionul. În timpul în care, probabil, aș fi reușit să străbat Bucureștiul de la sud la nord cu mașina, am aterizat linișit la Viena. Și, deși șoferul microbuzului cârcotea că e traficul aglomerat, în circa jumătate de oră am intrat în curtea Österreichische Bundesforste AG (ÖBf). ÖBf este o societate pe acțiuni deținută de statul austriac, care se ocupă cu exploatarea sustenabilă a aproximativ 15% din pădurile din Austria (ÖBf recoltează, menține și cultivă 510.000 hectare de pădure, din care 341.000 hectare de pădure comercială, prin 12 antreprize forestiere. Ca idee, fondul forestier al României ocupa, la sfârșitul anului 2017, o suprafață de 6.565 de mii de hectare), contra unei redevențe de circa 10%. În 2017, ÖBf a plătit statului austriac 28,6 milioane de euro, la un profit operațional de 235,6 milioane de euro.

La sediul ÖBf, un inginer silvic și un specialist IT ne-au explicat cum se poate exploata cu cap o pădure, transparent, fără nicio suspiciune de fraudă sau riscul de a se epuiza resursa, și au făcut și o demonstrație live. Cheia? Digitalizarea.

30 de metri cubi de fag

Firma „X“ solicită ÖBf 30 de metri cubi de fag. Întregul proces de comandă și livrare se bazează pe o versiune personalizată a soft-ului de gestiune SAP, integrare „.xml“ a datelor standardizate și o aplicație mobilă. Comanda este introdusă în program. Soft-ul procesează și afișează stocul, locul unde se află și lista cu transportatorii din zonă. Se alege transportatorul, iar acesta confirmă online primirea comenzii. Camionul pleacă către  stocul din pădure. Pornim și noi, cu un microbuz, pentru a asista la încărcare și expediere. Ajungem la Purkersdorf, un orășel aflat la circa 20 de  kilometri de Viena. Trecem printre multe vile cochete și, la capătul unei străzi, când se termină asfaltul, intrăm în pădure pe un drum impecabil de macadam. Parcă fusese nivelat proaspăt pentru o etapă de WRC! Mergem vreo trei kilometri, trecem de un semn cu „Proprietate privată“ și o barieră simbolică, dintr-o țeavă vopsită. Doi austrieci își plimbau nestingheriți câinii făcând jogging.

Șoferul încarcă singur camionul, îl fotografiază și trimite datele și coordonatele GSP printr-o aplicație


Din sens opus, a apărut un mastodont de camion forestier MAN, cu tracțiune 6x6 și remorcă cu trei axe. A oprit lângă stiva de bușteni, iar din cabină a coborât Gerhard, șoferul. Sau, cel puțin, așa am înțeles că-l chema. Și-a pus mănușile, s-a urcat la manetele mini-macaralei camionului și a început să încarce nestingherit. Niciun paznic, niciun ajutor. Operațiunea a durat vreo 20 de minute, timp în care inginerul silvic ÖBf a explicat că, înainte de a se apuca de treabă, șoferul-livrator marchează în aplicația mobilă coordonatele GPS ale locației și că, apoi, aproximează din ochi cantitatea de bușteni. La final, face poze camionului încărcat, le încarcă în aplicație și face singur documentul electronic de însoțire a mărfii. Ceea ce, Gerhard a și făcut, înainte de a se urca din nou la volan și a se pune în mișcare. La ieșirea din zona de exploatare, șoferul a trimis din nou aplicației locația camionului și, apoi, acesta a fost urmărit prin GPS până la destinație. Interesant, Gerhard a scris în aplicație că a încărcat 30 de metri cubi de fag, iar în urma măsurătorii 3D la livrare a reieșit un volum de 29,2 metri cubi. Prin urmare, beneficiarul a plătit 29,2 metri cubi, iar transportatorul a fost facturat corect, tot pentru cantitatea exactă.

Și în România este folosită o aplicație similară, Timflow. Din aprilie 2017, au fost monitorizate peste 45 de mii de transporturi, însă acest număr este încă destul de mic în comparație cu totalul transporturilor de lemne. Mai mult, un sistem complex integrat, ca cel din Austria, nu a fost niciodată implementat din motive legate de corupție și încălcare a legii, pentru că ar presupune ca cel ce exploatează să plătească lemnul abia după ce îl scoate din pădure și există neîncrederea că o parte din lemn nu va fi vreodată inventariată, fiind sustrasă de la inventariere și dusă direct în depozite fără a fi plătită. 

Citește și

Pădurea din spatele copacilor

Fabrica de succes. Autostrăzile ar scădea cu 15% cheltuielile cu transportul

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.