„Faptul că dl Iohannis și-a pus în gând exterminarea PSD-iștilor, pe un model de acum 70-80 de ani, uitând sau neuitând un asemenea mod de gândire, care bagă de-a valma simpatizanți și votanți PSD și vorbește în termeni de dispariție, mă gândesc că, mâine-poimâine, vine și cu legile de la Nürnberg, să fie tacâmul complet”, a spus Șerban Nicolae, la Antena 3, considerat postul „de casă” al PSD.
Citește și: Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care ne vor afară din Europa
Acesta nu este prima asociere a președintelui Klaus Iohannis cu nazismul, făcută de un membru PSD: Olguța Vasilescu a spus despre șeful statului că „are curaj să vorbească despre gaze, fiind german”, iar Ilan Laufer l-a acuzat de antisemistim, după ce a refuzat să îl numească în funcția de ministru al Dezvoltării.
De asemenea, în octombrie anul trecut, Conciliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) i-a sancționat pe Darius Vâlcov, la vremea aceea consilier de stat al premierului Dăncilă, și pe Liviu Pop, ex-ministru al Educației, pentru discriminare după ce au sugerat că Forumul Democrat al Germanilor din România, formațiunea politică din care provine Klaus Iohannis, ar reprezenta o organizație nazistă. Vâlcov a fost amendat cu 2.000 de lei, iar Liviu Pop a fost sancționat cu avertisment contravențional.
Citește și: Darius Vâlcov și Liviu Pop, amendați de CNCD, după ce au comparat Forumul German cu naziștii
În acest context, Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” condamnă declarațiile lui Șerban Nicolae, atrăgând atenția că „Holocaustul nu poate fi subiect de campanie electorală”.
„În noiembrie, se vor împlinici 15 ani de la asumarea de către președintele României a Raportului final al Comisiei „Elie Wiesel”. A fost un moment de restartare oficială față de istoria și memoria Holocaustului din România. Cu atât mai grave sunt astăzi afirmațiile senatorului Șerban Nicolae la un post de televiziune, prin care sugera că președintele României, Klaus Iohannis, plănuiește să introducă legile anti-Semite de la Nürnberg din timpul lui Hitler. Astfel de afirmații, chiar într-o campanie electorală, nu fac decât să îndepărteze România de valorile și principiile democrației. Nu considerăm că aduc voturi, ci creează false dispute. Istoria Holocaustului nu este și nu poate fi subiect de campanie”, precizează Institutul Wiesel, într-un comunicat remis redacției.
Citește și: Radu Ioanid: „Evreii din România sunt pe cale de dispariție, dar reflexul antisemitismului, nu”
Amintim și că, încă de anul trecut, discursul antisemit a luat amploare în spațiul public, în contextul discuțiilor despre Muzeul Holocaustului și amplasarea sa, apoi vandalizarea Cimirului Evreiesc din Huși, vandalizarea casei memoriale a lui Elie Wiesel și dărâmarea vechii porți a Cimitirului Evreiesc din Iași.
De asemenea, aproximativ 45 la sută dintre români nu au deloc încredere în evrei sau au foarte puțină încredere în evrei, iar 12 la sută dintre români n-ar vrea să fie rudă cu un evreu, potrivit unui sondaj din 2019, realizat de IRES, la comanda CNCD.
Citește și: AUDIO Acuzat că e antisemit, viceprimarul Capitalei vrea un bust al mareșalului Antonescu
