„Poarta de la intrarea în Cimitirul Evreiesc din Iași, al doilea cel mai mare oraș din România, a fost demolată de municipalitate luni. Primăria a spus presei locale că poarta, care datează din 1880, a fost demolată pentru că amenință siguranța trecătorilor, dar că va fi consolidată și reconstruită în altă parte a orașului. Aproximativ 150.000 de evrei sunt îngropați în cimitirul evreiesc. O parte dintre ei au fost omorâți în timpul Pogromului de la Iași, de către naziști și autorități locale care au colaborat cu ei”, scrie publicația israeliană Haaretz.
Citește și: Institutul „Elie Wiesel”: Schimbarea locului porții Cimitirului Evreiesc înseamnă omorârea memoriei
Poarta dărâmată. SURSA: Reporter Iași
Rabinul Iacob Solomon, din comunitatea Ștefănești, a vizitat Iașiul în această săptămână și a spus că este șocat de demolarea porții. „Este o crimă. Poarta era un vechi simbol evreiesc al orașului și al cimitirului”, le-a spus rabinul jurnaliștilor de la Haaretz, declarându-se „înspăimântat” și „uimit”. El a mai remarcat și rapiditatea cu care a fost demolată construcția.
Primăria Iași a transmis Ambasadei Israelului la București că poarta nu a fost demolată complet, iar elementele arhitecturale principale ar fi fost păstrate, pentru a fi încorporate într-un nou monument, mai scrie Haaretz.
Primăria Iași spune că va construi un nou monument până în vară
Luni, Primăria Iași a demolat poarta Cimitirului Evreiesc din oraș, motivând că din cauza porții s-au produs accidente de circulație
„Întrucât singura proprietate din zonă a Comunității Evreilor o reprezintă Cimitirul Evreiesc și parcarea aferentă, Comunitatea a fost de acord și a cerut sprijin municipalității ca mutarea să se facă la limita parcării cimitirului. Poarta nu este monument istoric, însă, fiind un simbol al prezenței Comunității Evreiești în Iași, s-a decis construirea unei porți noi care să păstreze și să pună în valoare elementele identității evreiești”, a susținut Primăria Iași, într-un comunicat de presă.
Poarta construită în 1880 ar fi fost demolată și reconstruită de mai multe ori, ultima oară în 1980, a mai spus Primăria, care a anunțat că noua poartă va fi construită din beton și va păstra elemente originale ale porții de la 1880. Noua poartă va fi terminată până în luna iunie, potrivit primarului Mihai Chirica.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a avut un scurt comentariu pe pagina de Facebook: „Oare de ce președintele comunității evreiești din Iași, Abraham Ghiltman, și-a dat acordul ca buldozerele primăriei să șteargă și așa fragila memorie a comunității evreiești care a contribuit masiv la istoria modernă a Iașului?”.
Circa 13.000 de evrei au murit în timpul Pogromului de la Iași
În timpul Pogromului de la Iași, se estimează că aproximativ 13.000 de evrei au fost omorâți. Circa 3.000 de evrei au murit asfixiați în „trenurile morții” care au circulat pe rutele Iași-Călărași și Iași-Podu Ilioaiei. În 19 iunie 1941, un ordin transmis Ministerului Propagandei Naţionale cerea identificarea „jidanilor, a agenţilor comunişti şi a simpatizanţilor” şi interzicerea circulaţiei acestora. În 22 iunie, în prima zi de război, au fost postate în Iaşi afişe ce instigau la pogrom şi care îi culpabilizau pe evrei pentru presupusa colaborare cu bolşevicii şi cu URSS. Odată cu primele atacuri aeriene sovietice în zilele de 24 şi 26 iunie, oficialităţile din Iaşi i-au învinuit pe evrei de complicitate cu aviatorii sovietici, pretinzând că mai mulţi civili de etnie evreiască îi ghidează pe piloţii de avioane prin intermediul semnalelor şi le arătau obiectivele ce trebuiau bombardate, conform Institutului Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel”.
În dimineaţa zilei de 29 iunie, convoaie de evrei din diferite cartiere ale Iaşiului au fost dirijate spre Chestura de Poliţie, unde la ora 15.00 a început masacrul în timpul căruia evreii au fost jefuiţi, bătuţi şi ucişi. Supravieţuitorii masacrului au fost duşi la gară pentru a fi evacuaţi, in conformitate cu ordinele date de Ion Antonescu.
Evreii au fost înghesuiţi în vagoane de marfă, utilizate pentru transportul de carbid, cărora li s-au astupat ferestrele, atmosfera dinăuntru devenind astfel sufocantă. În primul tren care urma să plece în direcţia Călăraşi au fost băgaţi 5.000 de evrei, din care au supravieţuit 1.011, în timp ce dintr-un număr de 2.700 de evrei îmbarcaţi în trenul cu direcţia Podu Ilioaiei au supravieţuit doar 700. Principalele cauze ale deceselor au fost asfixierea şi deshidratarea.
