Nicușor Dan și-a luat în primire, luni, noua funcție de șef al statului, el urmând să lucreze din sediul Președinției României de la Palatul Cotroceni, ca și predecesorii săi.
Deși multă lume cunoaște Muzeul Național Cotroceni, mai puțin știut e faptul că aripa ce cuprinde Administrația Prezidenițală este una nouă, construită în anii '80 la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, diferită de vechiul palat regal unde acum se află muzeul.
Nicușor Dan va lucra în aripa Palatului Cotroceni făcută de Ceaușescu. Ridicată după seismul din '77
Nicușor Dan a devenit al cincilea președinte al României de după Revoluția din 1990 și al șaselea din istoria republicii, dacă-l punem la socoteală și pe Nicolae Ceaușescu, cel pentru care, în 1974, s-a „inventat” această funcție.
Istoria locului și a construcțiilor de aici este una bogată și zbuciumată. Pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, între 1679 - 1681, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii al Vlăsiei.
Citește și: INTERVIU Cum era viața lui Alexandru Ioan Cuza, „Prințul Unirii” de la 1859, la Palatul Cotroceni?
Mănăstirea Cotroceni, cea mai importantă ctitorie a domnitorului, era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), asemănătoare arhitectonic cu biserica episcopală de la Curtea de Argeș.
În incinta mănăstirii, domnitorul a ridicat și o reședință domnească. La mănăstirea Cotroceni a fost instalată și o tipografie.
De aici au ieșit mari lucrări ale vremii, printre care: „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683 și „Biblia de la București”, din anul 1688 („Biblia lui Șerban Cantacuzino”), conform presidency.ro.
Holul de onoare din Palatul Cotroceni - Foto: presidency.ro
Mai târziu, domnitorul Barbu Ştirbey (1849 - 1853) a refăcut și redecorat care a devenit reşedinţa sa de vară.
Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, Ştirbey a tăiat un drum nou, care a secţionat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.
În perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, iar, în urma dotării şi modernizării, palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.
Palatul Cotroceni e sediul președintelui României din 1991
Între 1893 - 1895 a fost construit noul palat princiar de către regele Carol I, destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen și tinerei sale soții, Maria de Saxa Coburg și Gotha, viitorii urmași la tron.
După moartea lui Carol I, în 1914, dar mai ales după Marea Unire din 1918, palatul a cunoscut modificări şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez, purtând amprenta inconfundabilă a printeșei, devenită între timp Regina Maria.
Citește și: Ce a făcut Nicușor Dan în dimineața învestirii. ”Tot timpul sunt emoții”
La sfârşitul anilor 1920, reşedinţa regală de la Cotroceni, radical reamenajată de mai multe ori, se transformare într-unul dintre cele mai moderne palate din România.
Cu toate acestea, Regele Carol al II-lea şi apoi Regele Mihai nu au mai folosit această locuinţă decât ocazional.
Palatul Cotroceni în timpul lucrărilor de refacere care au urmat cutremurului din 4 martie 1977 - Foto: muzeulcotroceni.ro
După cutremurul din 10 noiembrie 1940 care a făcut pagube serioase, au urmat o serie de consolidări ale clădirilor şi bisericii, supravegheate de arhitectul Mario Stoppa.
În aprilie 1944, palatul a fost din nou avariat în urma bombardamentelor asupra Capitalei. Reparaţiile au fost realizate după planurile arhitecţilor Petre Antonescu şi Horia Teodoru între 1945-1947.
Din 1949, ansamblul arhitectural de la Cotroceni şi-a schimbat funcţiunea, devenind, de la 1 mai 1950, Palatul Pionierilor, potrivit muzeulcotroceni.ro.
Grav afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Palatul a fost refacut în mare parte, lucrările durând aproximativ un deceniu, până în 1987.
Citește și: N. Dan, mesaj după prima zi la Cotroceni: ”Viitorul României depinde de cât de uniți ne vom arăta”
Tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă, cea care adăposteşte astăzi sediul Administraţiei Prezidenţiale a României, de unde va lucra și noul președinte al țării, Nicușor Dan.
Din fericire, sub coordonarea arhitectul Nicolae Vlădescu, exteriorul şi interiorul noii aripi au păstrat acelaşi stil arhitectural ca al palatului vechi.
Salonul Ambasadorilor din cadrul Palatului Cotroceni - Foto: presidency.ro
Astfel s-a încercat păstrarea „ideii compoziţionale iniţiale şi s-a optat pentru soluţia recompunerii atmosferei decorative specifice sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutului celui de-al XX-lea, ţinându-se cont în primul rând de soluţiile adoptate la restaurare", scria arhitectul Nicolae Vlădescu în monografia Muzeului Cotroceni.
În schimb, biserica cantacuzină „Adormirea Maicii Domnului” din secolul al XVII-lea, deşi a fost consolidată în urma cutremurului din 1977, a fost demolată în iunie 1984.
Ea a fost reconstruită după căderea regimului comunist chiar pe amprenta vechii biserici, noul lăcaș de cult fiind sfințit în 2008.
După lucrările din anii 80, Cotroceniul nu s-a mai întors la vechea sa funcțiune, de Palat al Pionierilor, ci a devenit reședință de protocol, rămânând în circuitul închis al puterii comuniste.
După prăbușirea reginului Ceaușescu, în 12 iulie 1991, prin hotărâre guvernamentală, vechiul palat regal împreună cu dependinţele mănăstirii cantacuzine au devenit Muzeul Naţional Cotroceni, iar aripa nou construită în anii 1980 a devenit sediul Preşedinţiei României.
Astfel, în mod paradoxal, toți șefii de stat post-revoluționari sunt găzduiți, practic, într-o clădire înălțată de fostul dictator comunist.
