Ministerul Culturii vrea să scoată Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice din circuitul de avizare a proiectelor imobiliare din zonele protejate, dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție.
Modificarea, contestată chiar și de colegii din coaliție a ministrului Bogdan Gheorghiu, ar urma să fie realizată prin ordonanță de urgență. Demnitarul nu a putut explica, în răspunsul dat la criticile publice, care este urgență unei modificări cu un impact important și de ce a fost evitat circuitul parlamentar.
Potrivit actualelor reglementări, dacă o persoană fizică sau juridică vrea să construiască o clădire într-o zonă protejată, cu monumente istorice, proiectul este discutat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, în care sunt membri arhitecți și specialiști în urbanism.
De multe ori, acest aviz a salvat obiective de patrimoniu, de la multilare. De asemenea, a permit societății civile să oprească proiecte controversate, prin presiune publică, tocmai pentru că există mai multe nivelur de avizare. La fel și în cazul demolărilor clădirilor vechi, care de multe ori au fost respinse de comisie.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Mărturia unui militar: În Afganistan, oricine te poate ucide, copii și femei au arme ascunse
Gigel Știrbu: „Dedicație pentru mafia imobiliară?”
Proiectul de act normativ a stârnit nemulțumirea colegilor de coaliție a ministrului Bogdan Gheorghiu. Gigel Știrbu, membru PNL în comisia pentru cultură din Camera Deputaților, s-a întrebat dacă noul proiect de ordonanţă pentru completarea Legii protejării patrimoniului, propus de Ministerul Culturii, nu este cumva cu dedicaţie pentru mafia imobiliară.
Gigel Știrbu constată că modificarea propusă de Ministerul Culturii dă mână liberă dezvoltatorilor imobiliari să demoleze imobilele clasate monumente istorice.
„Deşi în nota de fundamentare se motivează introducerea articolelor noi drept «parte a demersului de debirocratizaer» şi «în vederea clarificării cadrului legal şi a degrevării activităţii în comisiile de specialitate», se prevede ca, în situaţia în care nu este necesară analiza documentaţiilor în vederea emiterii avizelor, serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii pot emite avizele privind intervenţiile asupra imobilelor din zonele lor de protecţie sau din zonele protejate fără consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, dacă documentaţia supusă avizării este elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil şi respectă procedura privind avizarea intervenţiilor în zonele de protecţie a monumentelor istorice şi zonele protejate aprobată prin ordin al ministrului Culturii, în practică, se traduce ca o grea lovitură pentru patrimoniul românesc", a argumentat Gigel Ştirbu, potrivit The Epoch Times.
Deputatul PNL a amintit că, în sensul legii actuale, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universal şi avem datoria, cu toţii, să protejăm această moştenire culturală.
USR PLUS :O modificare legislativă care deschide larg uşa abuzurilor asupra monumentelor istorice
USR PLUS i-a solicitat, miercuri, ministrului PNL al Culturii, Bogdan Gheorghiu, scoaterea imediată din consultare publică şi retragerea proiectului lde ordonanță de urgență.
De asemenea, USR PLUS îi solicită ministrului Bogdan Gheorghiu informarea prealabilă, la nivelul coaliţiei de guvernare, privind orice modificări legislative ce vizează sectorul cultural sau patrimoniul naţional.
„Reducerea birocraţiei nu trebuie să însemne distrugerea patrimoniului cultural. Un proiect de ordonanţă pus în consultare pe site-ul Ministerului Culturii elimină filtrul de decizie al specialiştilor din Comisiile Monumentelor Istorice atunci când proiectele imobiliare sunt făcute de experţi atestaţi de Minister. Altfel spus, arhitectul plătit de un dezvoltator imobiliar sau de un proprietar să realizeze un proiect de intervenţie asupra unui monument istoric sau de construcţie în zona lui de protecţie ajunge, cu voia Ministerului Culturii, să-şi dea singur notă de trecere", a transmis USR PLUS.
O modificare legislativă care deschide larg uşa abuzurilor asupra monumentelor istorice din România este inacceptabilă, menționează formațiunea politică parte a coaliției de guvernare.
„Suntem convinşi că, dincolo de mesajul cu totul greşit pe care-l dă o astfel de iniţiativă, este evidentă şi nelegalitatea unor măsuri care fac din persoane fizice cu interese materiale directe apărători ai politicii publice a Statului privind patrimoniul construit. Nu putem accepta ca o autoritate a statului să-şi abandoneze propria misiune, contribuind la deteriorarea deja avansată a urbanismului în România", se precizează în comunicatul USR-PLUS.
Ministrul Culturii: Comisiile zonale pentru Monumentele Istorice, „mafia avizelor”
Ministerul Culturii a reacționat la criticile publice și a transmis un răspuns în care afirmă că proiectul se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, până la data de 30 august. Astfel, toate persoanele care doresc să aducă propuneri și observații referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii le pot transmite în scris pe adresa Ministerului Culturii, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail [email protected], până la data 30.08.2021.
„Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de «alergat după ștampilă», iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale. Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului.
Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul «mafia imobiliară» sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Multe din obiectivele aflate pe Lista monumentelor istorice, ce atinge cifra de 30.000, nu au coordonate exacte, ci poziții aproximative, recunoaște demnitarul.
„Din acest motiv, beneficiază de același statut de monument istoric și clădiri cu reală valoare culturală, dar și construcții moderne, recente sau chiar nocive, din proximitatea acestora. Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale face referire strict la aceste construcții menționate din urmă, fără a atinge monumentele istorice care beneficiază de protecție legală suplimentară. Spre exemplu, demolarea unui monument istoric reprezintă o faptă de natură penală”, susține ministrul Culturii.
Bogdan Gheorghiu afirmă, în răspunsul oficial, că intervențiile simple asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se află în zone protejate, vor primi aviz de la Direcțiile Județene pentru Cultură în baza documentației elaborate de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil și se elimină procedura de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Astfel se simplifică procedura și se scurtează timpul de așteptare pentru beneficiari.
„În lipsa acestor modificări, Legea nr. 422/2001 prevede, de exemplu, ca în cazul în care un proprietar dorește repararea acoperișului unei clădiri care nu este monument istoric, dar se află în zona de protecție a unui monument istoric, obligativitatea obținerii unui aviz din partea unei comisii formate din arhitecți, arheologi, restauratori, istorici. Prin urmare, cetățenii pot aștepta și ani pentru a obține un aviz ca să facă o simplă reparație a clădirii pe care o au în proprietate, clădire care nu este de patrimoniu.
Procesul de Debirocratizare şi Digitalizare are mai multe componente și prevede ca pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, dar se găsesc în ansambluri și situri, proprietarii vor fi nevoiți să solicite exercitarea dreptului de preemţiune de la Direcțiile Județene pentru Cultură și nu de la Ministerul Culturii (de ex. Clădiri fără valoare culturală din centrele istorice ale orașelor Cluj-Napoca, Oradea etc.)”, precizează Ministerul Culturii.
Instituția afirmă că modificarea actului normativ susţine responsabilizarea profesioniştilor din domeniul patrimoniului cultural imobil. Chiar şi până acum, legislaţia privind protejarea monumentelor istorice impunea ca documentaţia să fie realizată de astfel de profesionişti.
„Cred că trebuie să mergem spre interesul cetățeanului și simplificarea procedurilor mai ales în cazul clădirilor care nu sunt monument istoric”, a completat ministrul Culturii.
Marius Bodea: Ministrul jignește arhitecții și specialiștii din comisiile de avizare
Răspunsul ministrului Culturii a fost considerat jignitor de către senatorul USR Marius Bodea. Acesta a arătat faptul că orașele României au fost mutilate de „dezvoltatori” imobiliari complice cu primari care au închis ochii interesat, blocuri urâte s-au ridicat peste minunate clădiri istorice, demolate cu legea-n mână, zone istorice au fost distruse de imobile cu mai multe etaje decât scria în acte.
„Toate acestea s-au întâmplat pentru că instituțiile care aveau obligația să protejeze patrimoniul istoric au fost de prea multe ori prea slabe. Un ministru al Culturii care dorește să schimbe în bine situația ar lua măsuri pentru reformarea acestor instituții și întărirea lor acolo unde sunt slabe.
Ce face însă Bogdan Gheorghiu? Mai elimină un obstacol din calea rechinilor imobiliari, căci, săracii, așteptau prea multă vreme să distrugă monumente, potrivit unui răspuns al ministrului Culturii oferit după ce atât eu, cât și USR PLUS am criticat public ordonanța care vizează modificarea Legii protejării patrimoniului”, precizat Marius Bodea.
Senatorul atrage atenția că Bogdan Gheorghiu nu explică de ce e nevoie urgentă de o modificare atât de importantă. În schimb îi jignește pe arhitecții și specialiștii din Comisia Națională a Monumentelor Istorice și din comisiile zonale, numindu-i „mafia avizelor”.
„În loc să se preocupe de faptul că România nu are încă un Cod al Patrimoniului, ministrul Culturii recunoaște că statul român nu deține pentru cele 30.000 de monumente istorice din țară „coordonate exacte, ci poziții aproximative”.
Oamenii de știință au realizat harta completă a genomului uman, dar Ministerul Culturii nu e capabil, în 2021, să realizeze harta exactă monumentelor de care trebuie să aibă grijă. Și atunci Bogdan Gheorghiu s-a gândit că cea mai bună soluție e să elimine avizul unei comisii care a fost de multe ori ultima redută în salvarea clădirilor istorice.
Îl invit pe domnul ministru la o plimbare prin Iași, să vadă cu ochii lui că, în prezent, doar scandalurile publice apară monumentele de buldozerele mafiei imobiliare. Da, mafiei imobiliare, domnule ministru! Aceea pe care o destructurează DIICOT și DNA la Iași”, a scris Marius Bodea.
Edmond Niculușcă: Retrageți golănia de proiect pe care ați propus-o
Edmond Niculușcă, directorul-adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCR), cere, de asemenea, Ministrului Culturii să retragă proiectul de ordonanță.
„Domnule ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, dacă cu adevărat doriți să simplificați și să modernizați legislația în domeniul protecției patrimoniului, ieșiți în dezbatere publică cu Codul Patrimoniului. Faceți un pas curajos înainte, nu fiți sluga rechinilor imobiliari!
Proiectul de Ordonanță pe care îl propuneți ne întoarce în timp 20 de ani, iar efectele vor fi catastrofale. Veți fi un mic Ceaușescu pentru centrele istorice ale orașelor din România.
Comisiile Zonale și Comisia Națională pentru Monumentele Istorice nu trebuie eliminate din circuitul de avizare al proiectelor imobiliare din zonele protejate, chiar dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție. Nu puteți lăsa decizia doar Direcțiilor de Cultură care nu au oameni, au salarii mizerabile și nu au experți atestați”, arată Edmond Niculușcă.
Directorul AMCCR afirmă că ministrul Culturii are datoria să consolideze protecția patrimoniului, nu să o slăbească.
„Au dispărut mii de case în București în ultimii 20 de ani, cum puteți să vă asumați lovitura finală dată acestui oraș?
Potrivit datelor de pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, în România sunt 709 specialiști în domeniul protejării monumentelor istorice și 197 de experți. Din prima categorie doar 218 sunt arhitecți și din a doua 60, deci care pot face un proiect de restaurare/consolidare. Din cei 709 specialiști, 26 sunt decedați, și din cei 197 experți, 28 sunt decedați. O altă parte nu mai profesează. În plus, aceștia au diverse specializări: arhitecți, ingineri de instalații, restauratori pictură, structuriști.
Cu cine avizați proiectele imobiliare, domnule ministru? Pentru ce creați un monopol în avizare? Retrageți golănia de proiect pe care ați propus-o! E jalnic și inacceptabil”, a cerut și Edmond Niculușcă.
Comentarii 0