”Cu pași mărunți ajungi pe marginea gropii, încet, încet. Nu vine dintr-o dată să te sperie. E o boală perversă, e vicleană. Inițial nu pot sa zici că este o boala, gata ai căzut și ești bolnav. Începe câte un pic... puțin rău, puțină amețeală, câteva frisoane, după două zile am început să tușesc, după încă o zi, starea de somnolență, dacă nu veneam aici continua starea de somnolență până la capăt”, a declarat pacientul pentru Digi24.
”Îmi era foarte, foarte rău. Două aparate nu mă puteau susține cu oxigen. Aveam saturația foarte foarte mică și doamna doctor a luat decizia să mă mute la ATI. Și acolo patru zile am stat. Nu vreau să vă povestesc la ATI, că mi-e frică ce-i acolo. Acolo vezi oameni intubați complet care nu mișcă, oameni care au masca fixă pe gură și abia se chinuie cu o țevușcă mică să bea o gură de apă, că se usucă gura de la oxigen. Suferință multă...”, a adăugat bărbatul.
Pe de altă parte, un medic de la spitalul din Bârlad a subliniat că ”din păcate, jucăm ruleta rusească. După 5-6 luni de pandemie, medicii încă nu pot spune cine face formă severă, și cine nu”.
”Cred că dacă toți oamenii s-ar gândi la cel de lângă el, s-ar termina cu pandemia. Ne omoară ignoranța, nu ne omoară virusul de fapt. Și greu este nu să stai la spital, greu e să ieși de la spital, să te duci cu mască și să vezi oameni cum se îmbulzesc la un chioșc de gogoși și tu să te gândești... „e obez, e fumător, sigur are BPOC, probabil că are și diabet, probabil va muri în două săptămâni, dar el nu știe”... Și te întrebi, „Oare chiar să mor pentru o gogoașă?”. Astea-s probleme mari. Nu că stăm noi așa îmbrăcați de fapt, noi lucrăm așa de mult”, a mai spus medicul.
