București, penultimul loc la calitatea aerului. Capitala unde cu greu poți respira
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european Free to Breathe (Liberi să respirăm) 2026, realizat de campania europeană Clean Cities.
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities.
'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă niciunul dintre cele patru standarde revizuite ale UE privind calitatea aerului, obligatorii din 2030. Pentru locuitorii Capitalei rezultatul este un dezastru', se arată într-un comunicat transmis, marți, Agerpres.
Studiul evaluează 40 de mari orașe europene pe baza datelor Agenției Europene de Mediu și a patru criterii: nivelul actual al poluării, conformitatea cu limitele din Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător (AAQD), progresele din ultimul deceniu și măsurile luate în transport.
Doar trei orașe, toate din nordul Europei, respectă în prezent noile standarde: Copenhaga, zona metropolitană a Stockholm-ului și zona metropolitană a orașului Helsinki. Celelalte 37 de orașe (93%) riscă să depășească noile limite legale în 2030.
Conform datelor cercetării, București are a treia cea mai mare concentrație de NO2 (dioxid de azot) dintre cele 40 de orașe. Media pe trei ani este de 32,2 µg/m3, după Atena și Torino. Valoarea depășește cu peste 60% limita UE pentru 2030, de 20 µg/m3. Dioxidul de azot provine în principal din traficul rutier.
De asemenea, pentru capitala țării noastre PM2.5 (particulele în suspensie, praf fin - n.r.) sunt cu aproape 60% peste noua limită. Media este de 15,8 µg/m3, față de limita UE de 10 µg/m3 pentru 2030.
Pe de altă parte, în ultimul deceniu, NO2 a scăzut în București cu 27,5%, sub media de 35,1% a orașelor analizate. Ca progres, Capitala este pe locul 35 din 40.
În București nu există nicio 'stradă școlară' în condițiile în care în jurul școlilor din Capitală nu există nicio stradă fără trafic. Bucureștiul este unul dintre cele zece orașe din clasament aflate în această situație.
Totodată, doar 7% dintre arterele principale au piste de biciclete protejate, față de o medie de 33%. Cu acest rezultat, Bucureștiul e pe locul trei de la coadă la acest indicator.
'Singurul punct luminos este electrificarea transportului public. 29% din flota de autobuze este formată din autobuze electrice și troleibuze, peste media de 27%. Astfel, Bucureștiul intră în primele zece orașe la acest capitol', se precizează în documentul citat.
În schimb, Stuttgart, Londra, Paris și Copenhaga și-au redus semnificativ poluarea în ultimii zece ani prin zone cu emisii scăzute, flote de autobuze electrice, străzi școlare și rețele de piste pentru biciclete.
Mai multe orașe au redus concentrațiile de NO2 cu peste o treime. Bucureștiul are în plan o zonă cu emisii reduse (LEZ) la nivelul întregului oraș, dezvoltată de Primăria Capitalei împreună cu BERD, care ar urma să fie proiectată și implementată în aproximativ doi ani. Până acum, însă, planul nu a fost pus în practică.
Statele membre trebuie să transpună directiva revizuită în legislația națională până la 11 decembrie 2026. Asociația 2Celsius, partener al campaniei europene Clean Cities, solicită autorităților centrale și locale implementarea fără amânări a zonei cu emisii reduse (LEZ) în București, cu un calendar clar de restricționare a celor mai poluante vehicule; introducerea străzilor școlare fără trafic în jurul școlilor din Capitală; o rețea continuă de piste de biciclete protejate pe arterele principale; continuarea electrificării transportului public; o foaie de parcurs națională ambițioasă privind calitatea aerului, fără prelungirea termenelor până în 2035.
Clasamentul orașelor din cadrul inițiativei 'Clean Cities' pentru anul 2026 vizează 40 de orașe europene importante și se bazează, în principal, pe date privind calitatea aerului provenite de la Agenția Europeană de Mediu (AEM), precum și pe o evaluare calitativă a unor măsuri de politică selectate, aplicate la nivelul orașelor.
Clasamentul nu reprezintă o evaluare formală a conformității cu legislația UE. Acesta utilizează o metodologie concepută pentru a compara orașele în mod consecvent și include o combinație de municipalități și zone metropolitane mai vaste, reflectând unitățile teritoriale disponibile în datele de bază ale Agenției Europene de Mediu.
'Din păcate, până acum, clasa politică a măsurat prea des succesul în voturi, nu în calitatea vieții oamenilor. A preferat măsurile populiste, care 'să nu deranjeze' șoferii, în locul unor decizii care să urmărească interesul comun și sănătatea publică. Dar aerul curat și siguranța copiilor nu sunt de negociat. Nu doar pietonii sunt afectați de poluarea aerului. Avem nevoie de un oraș în care spațiul public, siguranța pietonilor și sănătatea locuitorilor să fie priorități reale, menționate mereu în campanii electorale dar sacrificate ulterior în favoarea unor calcule politice', a spus Elena Lucaci, expertă advocacy 2Celsius, citată în comunicat.
Cel mai slab clasate sunt orașele Zagreb, București și Atena.
'Locul 39 din 40 nu e o surpriză pentru cine respiră zilnic aerul Bucureștiului și cunoaște evoluțiile din alte zeci de orașe europene. Trebuie însă ca acest studiu să fie un semnal de alarmă pentru autorități. Alte orașe, chiar din Europa Centrală și de Est, au redus poluarea din trafic aproape la jumătate într-un deceniu. Bucureștiul are deja planul unei zone cu emisii reduse; acum trebuie să aibă curajul să îl aplice', a afirmat, la rândul său, Raul Cazan, președinte 2Celsius.
Asociația 2Celsius este partenerul local în România al campaniei europene Clean Cities și organizație membră a Transport & Environment (T&E), federația europeană a organizațiilor pentru transport curat. Prin campania Clean Cities, asociația militează pentru un București cu aer curat, străzi sigure pentru copii și o mobilitate activă, partajată și electrică.