România așteaptă vineri un verdict în dosarul Roșia Montană în care Gabriel Resources cere despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari.

Istoria „exploatării” de la Roșia Montană care ne poate costa 7.000.000.000$. Cine sunt vinovații?

Decizia urmează să fie anunțată vineri de către Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat joi, că vineri se va pronunța decizia în cazul Roșia Montană și că în funcție de aceasta se va formula strategia de negociere.

De asemenea, a explicat că „există și varianta să nu plătim nimic, ci să se facă exploatarea”. Totodată, a afirmat că pensiile sunt bugetate și nu sunt în pericol din cauza deciziei, dar că majorează ținta de deficit bugetar. 

Citește și: CONTRACTE FURATE - Roșia Montană, disputată la Washington

„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrală internațională.

Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a explicat Marcel Boloș. 

Biserica de la Geamăna, satul înghițit de sterilul de la Roșia Poieni - Foto: Profimedia Images

Întrebat dacă o cale de atac extraordinară mai este posibilă, ministrul Finanțelor a răspuns că da, dar că „se derulează destul de rapid”.

„Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrale internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a conchis Marcel Boloș.

Despăgubirile s-ar putea ridica la 6,7 miliarde de dolari în dosarul Roșia Montană

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar putea avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. 

Citește și: VIDEO Cum arată dezastrul de la Roșia Montană, după războiul dintre Gabriel Resources și ONG-uri

Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor.

Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane. 

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Cum a început afacerea Roșia Montană?

În 2001, RMGC întocmește primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Roșia Montană și propune exploatarea de suprafață în patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Jig-Văidoaia și Orlea, cu o capacitate de 20.000.000 de tone de minerale procesate anual.

Metoda de procesare a minereului de aur propusă de RMGC este folosirea cianurilor — peste 200.000 de tone, pe timpul exploatării.

Suprafața acoperită de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extracție ocupă peste 700 de hectare. Pe alte 700 de hectare ar urma să fie amenajate iazuri de decantare, în care ar fi depozitate sterilele încărcate cu cianuri și metale grele rezultate din procesare.

Citește și: Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă

Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roșia Montană și de aceea RMGC a achiziționat, cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului.

În prezent Societatea Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participație de 19,31% în RMGC.

Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.

Proiectul Guvernului Ponta II

La 11 iulie 2013, premierul Victor Ponta a prezentat 'Planul național de investiții strategice și crearea de locuri de muncă', lista proiectelor din planul de investiții incluzând și exploatarea auriferă de la Roșia Montană.

Proiectul de lege prevede că exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat până la sfârșitul lui 2013. Acționarul majoritar al RMGC ar transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acționarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC.

Participația indirectă a statului român ar urma să ajungă astfel la 25%. Redevența minieră aplicabilă proiectului minier ar fi de 6%, cu opțiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.

Proteste împotriva proiectului de la Roșia Montană - Foto: Profimedia Images

La 27 august 2013, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană a fost adoptat în ședința de guvern pentru a fi transmis Parlamentului.

În decembrie 2013, sub presiunea publică, proiectul privind Legea minelor a picat în Parlament. În iulie 2015, a început litigul de la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID), în temeiul tratatelor bilaterate de investiții Canada-România și Marea Britanie-România.

Cum a ajuns zona Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

În ianuarie 2017, în timpul guvernării Cioloș, fostul ministru al Culturii Corina Șuteu a depus dosarul pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO, însă procedurile nu au fost duse până la capăt.

În 2020, Guvernul Orban a reluat procedura de înscriere în Patrimoniul UNESCO.

În vara anului 2021, Roşia Montană a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.

Atunci, fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.