Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă

DE Florin Budescu | Actualizat: 22.02.2024 - 16:32
Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă - Foto: PXHere/CC0
Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă - Foto: Profimedia Images

Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) se ridică la aproximativ 6,7 miliarde USD.

SHARE

Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) se ridică la aproximativ 6,7 miliarde USD. în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României.

Acesta este legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, potrivit unui răspuns transmis de Guvern, în baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.

Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă

Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID), cu nr.ARB/15/31, în iulie 2015.

În septembrie 2023, tribunalul care a judecat speţa a declarat procedura închisă, în conformitate cu Regula de arbitraj ICSID 38 (1).

Citeşte şi: Medicii refuză salarii de 15.000 lei /lună. Managerul: 16.000 lei și pune anunț de angajare în pomi

Conform datelor furnizate de Guvern, hotărârea arbitrală motivată a ICSID nu a fost comunicată Ministerului Finanţelor, până la data de 20 februarie, şi "nici nu se cunoaşte momentul exact al comunicării".

Executivul a menţionat că eventualele căi de atac, la care ar putea face apel autorităţile române, în acest caz, se regăsesc în "Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, încheiată la Washington, la 18 martie 1965, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr.62/1975".

Citeşte şi: Munții Apuseni, „El Dorado” de România? Asigura 25% din totalul producției mondiale de aur, în 1912

În document este prezentat şi un scurt istoric al litigiului dintre Gabriel Resources şi România, în speţa privind aşa-numitul "proiect minier aurifer de la Roşia Montană", conform Agerpres.

"Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015, împotriva României, de către doi investitori străini, Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România, cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).

Citeşte şi: VIDEO Cum arată dezastrul de la Roșia Montană, după războiul dintre Gabriel Resources și ONG-uri

Aceasta a primit numărul ARB/15/31. Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), protejată de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor.

Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD", informează Guvernul. Reprezentarea României în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a fost realizată de către Ministerul Finanţelor, în conformitate cu dispoziţiile OUG nr.126/2005.

Foto: Profimedia Images

Reprezentarea juridică a României în acest dosar a fost asigurată de consorţiul format din societăţile de avocatură Lalive Avocats (Elveţia) şi SCA Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu (România).

Cine era în tribunalul arbitral

Tribunalul arbitral a fost constituit din trei membri cu experienţă internaţională: un elveţian, un argentinian şi un australiano-elveţian.

Executivul precizează că, în cursul susţinerilor detaliate a acţiunii arbitrale, reclamanţii au afirmat că "acest diferend a fost determinat de modul de implementare a aşa-numitului 'Proiect minier aurifer de la Roşia Montană'".

Guvernul prezintă succint şi susţinerile de fapt generale pe care reclamanţii le-au invocat în acest dosar.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te