Guvernul a pus în dezbatere publică o hotărâre privind recunoaşterea Fundației Academia Civică
ca fiind de utilitate publică.
Acest statut se acordă organizațiilor neguvernamentale dacă activitatea lor se desfășoară în interes general sau comunitar, funcționează de cel puțin 3 ani și a realizat o parte din obiectivele stabilite.
Recunoașterea utilității publice conferă asociațiilor sau fundațiilor dreptul de a i se concesiona servicii publice fără caracter comercial, dreptul preferențial la resurse provenite din bugetul de stat și din bugetele locale și dreptul de a menționa în toate documentele pe care le întocmește că asociația sau fundația este recunoscută ca fiind de utilitate publică.
CITEȘTE ȘI: Toate aberațiile lui Pițurcă despre Euro2020: „La fotbal, cel mai frumos lucru este să marchezi”
Pe de altă parte, organizațiile neguvernamentale de utilitate publică au obligația de a menține cel puțin nivelul activității și performanțele care au determinat recunoașterea; de a comunica autorității administrative competente orice modificări ale actului constitutiv și ale statutului, precum și rapoartele de activitate și bilanțurile anuale; autoritatea administrativă are obligația să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată și obligația de a publica, în extras, rapoartele de activitate și bilanțurile anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum și în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Recunoașterea utilității publice se face pe durată nedeterminată.
Alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia
Fundația Academia Civică a fost înființată la 21 aprilie 1994, ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundaţie care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Sighet, adoptat de înaltul for internaţional.
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către preşedinta de la acea dată a Alianţei Civice, Ana Blandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri.
În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegaţii de experţi au vizitat Sighetul, instituția europeană a întocmit, în 1995, un studiu-raport şi a luat Memorialul sub egida sa.
În 1998, Consiliul Europei aşază Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia.
Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă.
Este format din Muzeul Memorial - Sighet și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului – București.
