Aceste țări din flancul estic al NATO se pregătesc de război. În cadrul unui eveniment organizat de Hudson Institute la Washington DC, cu câteva zile înainte de cea de-a 20-a aniversare a ascensiunii țărilor lor în NATO, miniștrii de externe din Lituania, Letonia și Estonia au avertizat cu privire la gravitatea actualului război din Ucraina și ce ar putea însemna acesta pentru viitoarele agresiuni rusești, în special față de membrii NATO.

Aceste țări din flancul estic al NATO se pregătesc de război. Anul 2025, crucial

"Nu avem alte opțiuni" în afară de a sprijini Ucraina și de a ne asigura că aceasta câștigă, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna, subliniind că NATO și Occidentul "ar plăti" foarte mult în cazul în care Rusia ar câștiga și și-ar extinde ambițiile de a cuceri alți vecini.

Experții și oficialii au sugerat de mult timp că, în cazul în care Rusia va reuși să învingă Ucraina, președintele rus Vladimir Putin se va simți încurajat să își continue cucerirea, care ar putea implica chiar invadarea membrilor NATO, declanșând un război la scară largă între adversarii înarmați nuclear.

Citește și: Care sunt cele 3 state care se pregătesc pentru un atac al Rusiei? Putin trimite rachete Kalibr

Mai mult, chiar Vladimir Putin a trimis o scrisoare Statelor Unite, înainte de invazia din Ucraina, cerând retragerea NATO la aliniamentul din 1997. Reamintim că România a aderat la Alianța Nord-Atlantică în anul 2004.

Citește și: Premierul unei țări UE, mesaj devastator pentru tineri: Începe epoca războiului. Trebuie să luptăm

Cei trei miniștri din țările baltice aflate în prima linie din flancu estic al NATO au vorbit, de asemenea, despre implicarea șubredă a SUA în sprijinirea Ucrainei, ultimul pachet de ajutor fiind blocat în limbul Congresului.

Citește și: O țară NATO vrea să trimită soldați pe frontul din Ucraina: „Rusia nu trebuie să câștige războiul”

Multe țări, inclusiv China, urmăresc ce se va întâmpla la sfârșitul războiului, a declarat Tsahkna: "Așadar, cred că SUA trebuie să se trezească și ele, arătând mai mult leadership, deoarece Europa face mai mult în acest moment".

Amenințările lui Trump la adresa Europei: „Au profitat de noi”

Discuția a venit chiar în urma celui mai recent atac al lui Trump la adresa membrilor NATO despre care consideră că nu-și plătesc "partea lor corectă". Săptămâna trecută, fostul președinte a declarat că va menține SUA în NATO dacă țările europene vor plăti și "vor juca corect".

El a spus că SUA "plăteau 90% din NATO" și că, fără SUA, NATO "literalmente nici nu există".

Citește și: Trump amenință din nou aliații NATO: Dacă nu plătiți, nu vă voi proteja. Nimeni nu plătește acum”

"Este mai important pentru țările europene decât pentru noi. Avem un ocean între noi și unele probleme", a spus Trump. "Au profitat de noi în ceea ce privește comerțul".

Alianța NATO beneficiază de vastul arsenal nuclear al SUA și de aproximativ 100.000 de soldați americani în Europa. Alianța a stabilit liniile directoare pentru ca fiecare aliat să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru armata sa; 18 dintre cele 32 de state membre ar trebui să îndeplinească acest obiectiv în acest an.

Citește și: Trump spune că va încuraja Rusia să atace orice țară NATO: "NU, nu v-aș proteja. Trebuie să plătiți"

România se încadrează în țările „amenințate cu Rusia” de Trump

Conform unui raport oficial al NATO, în 2023, România nu și-a ținut promisiunea de a cheltui 2,5 din PIB pentru Apărare așa cum a promis președintele Klaus Iohannis. Nici 2%, minimul cât cere Trump. Nici măcar în media NATO nu suntem. Ba mai mult, Olanda, țară care beneficiază de avantajul geografic și deci pentru care Rusia nu este o amenințare directă contribuie mai mult ca țara noastră la NATO.

Citeşte şi: Putin pregătește invazia unei țări NATO: Belarusul a primit ordinul să atace în Vilnius. Lecția Kiev

Raportul oficial al NATO arată că în anul 2023, România a alocat doar 1,6% din PIB pentru Apărare, sub media Alianței care este de 1,73%.

În termeni absoluti, bugetul României pentru Apărare a fost de 5,6 miliarde de dolari, comparativ cu bugetul Olandei de 16,5 miliarde de dolari.

Citește și: România, alocă 2,5% din PIB pentru Apărare doar „din gură”. Cifrele reale, sub media NATO și Olanda

De anul 2025 este crucial pentru viitorul Europei?

Nu este nici pe departe prima dată când Trump se plânge de implicarea SUA în NATO sau face afirmații eronate despre alianță.

Luna trecută, comentariile lui Trump la un miting de campanie, potrivit cărora ar "încuraja" Rusia "să facă ce naiba vrea" cu aliații NATO care nu ating ținta de cheltuieli, au primit numeroase critici. Mai mult, Trump a promis că va tăia tot ajutor pentru Ucraina și va face „pacea rusească” în 24 de ore, adică Ucraina va fi ruptă în bucăți așa cum vrea dictatorul de la Moscova, iar Rusia se va apropia și mai amenințător de granițele NATO și ale României.

În timpul primului său mandat de președinte, Trump a criticat deseori NATO, stârnind neliniștea că SUA fie se vor retrage din alianță, fie nu vor răspunde la o situație de tip Articolul 5, când un aliat este atacat și restul alianței vine în apărarea sa.

Citește și: Unul din liderii Europei anunță că Rusia începe „un mare război”. Cum va fi România implicată?

Acum, dacă Trump ar fi reales la finele acestui an, i-ar fi mult mai greu să facă acest lucru, deoarece Congresul american a adoptat în decembrie o lege care împiedică un președinte să se retragă din NATO fără aprobarea Congresului, însă în continuarea Trump poate alege ca SUA să nu intervină în caz că România este atacată.

Citește și: Foști consilieri a lui Trump prevestesc apocalipsa în Europa. Trump e decis să retragă SUA din NATO

Ținând seama și de „prietenia” lui Trump față de Putin, fostul președinte american poate „ezita” să acorde ajutor unei țări NATO care în opinia sa nu contribuie suficient din PIB la consolidarea Alianței. Din acest motiv, anul 2025 este crucial pentru Europa, întrucât următorii 4 ani l-ar putea avea la conducere un „prieten” al Rusiei.

Revin „vechii lideri” europeni dacă SUA întră „în adormire”

La începutul acestei luni, președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să excludă trimiterea de trupe în Ucraina.

Deși poziția a fost întâmpinată cu multe critici, deja unele țări iau în considerare această opțiune.

Citește și: România, Moldova și Polonia, în pericol dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia, avertizează Macron

De asemenea, multe țări europene au căzut de acord asupra unei opinii tot mai răspândită potrivit căreia războiul din Ucraina devine, așa cum a spus Macron, "existențial" pentru Europa.

Balticii înțeleg bine acest sentiment; amenințarea agresiunii lui Putin se află chiar la ușa lor.

Citește și: Josep Borrell, avertisment critic: Următoarele luni, decisive pentru soarta Ucrainei și a Europei

În timp ce vorbea despre modul în care cheltuielile militare ale NATO se compară cu cele ale Rusiei, ministrul de externe leton Krišjānis Kariņš a subliniat modul în care țările baltice se pregătesc să descurajeze și să contracareze Rusia.

Rusia ar îngenunchea România în mai puțin de 24 de ore în cazul unui atac direct, iar trupele NATO nu vor putea interveni rapid din cauza unei probleme vechi cu care țara noastră se confruntă zilnic în ultimii 34 de ani - infrastructura.

Aliații NATO, în special țările din flancul estic se tem de faptul că Rusia va „testa” Articolul 5 al Alianței în următorii ani.

Flancul estic al NATO este în prima linie în eventualitatea unui război al Rusie cu Europa.

Un scenariu de coșmar publicat de Il Messaggero indică faptul că România ar putea fi înfrântă în sub 24 de ore de Rusia în cazul unui atac direct. Dificultățile de deplasare a trupelor NATO și a munițiilor, influențele rusești în țările vecine și un punct slab în teritoriu ar face posibilă obținerea victoriei într-un timp scurt. 

La acest moment, trupele Moscovei se află la mai puțin de 500 km de București, însă în cazul în care Ucraina va pierde războiul, Odesa va deveni oraș rusesc, ceea ce va face ca Rusia să aibă graniță cu România și de aici ar putea începe tensiunile româno-ruse în bazinunl Mării Negre și în comună a Dunării unde se află porturile Izmail și Reni, interns bombardate de ruși în ultimele luni.

Potrivit experților militari, Poarta Focșani este considerată cel mai critic punct de pe frontiera României și ar putea fi o cale de atac principală pentru Rusia. Aceasta este cuprinsă între fluviile Dunărea și Siret.

Citește și: Următoarea țintă a lui Putin. Fostul șef al Pentagonului indică țara pe care Rusia o va invada

Potrivit experților militari, armata rusă, poziționată pe coasta de nord-vest a Mării Negre, ar ajunge în capitală în puțin mai mult de 24 de ore.

De asemenea, orașele Tulcea și Galați și Brăila se află în prima linie în cazul unei debarcări pe dunăre a rușilor.

Analiza CEPA din 2021 subliniază faptul că o astfel de invazie ar paraliza Europa, iar NATO ar întâmpina dificultăți în furnizarea unui răspuns rapid, având în vedere infrastructura precară din regiune.

Cât trebuie să reziste România până la intervenția trupelor NATO?

Chiar dacă o intervenție NATO ar fi decisă, ar dura 48 până la 72 de ore pentru ca forțele să ajungă în România.

În caz de atac, strategia de apărare ar necesita mobilizarea între 60.000 și 100.000 de soldați, precum și resurse considerabile de echipamente și muniție. Practic țara noatră ar vea nevoie de 20 de milioane de litri de păcură și de 12.000 de tone de muniție.

Cu toate acestea, infrastructura de transport deficitară, lăsată de izbeliște în ultimii 34 de ani de toate Guvernele României după zeci și zeci de promisiuni mincinoase ar complica deplasarea acestor forțe, cu posibile puncte de blocaj în România și în țările vecine.

De ani de zile românii, reclamă această problemă, care a fost ignorată de toți politicienii vremelnici, iar acum acest lucru s-ar putea întoarce foarte puternic împotriva României.

România, vecină din nou cu URSS

Nu mai departe de ieri, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte rus Dimitri Medvedev a afirmat într-un discurs halucinant că „regiunile istorice ale Rusiei trebuie să revină acasă", respectiv la fosta Uniune Sovietică.

În timp ce şi-a susţinut prezentarea, în spatele lui era afişată o hartă în care mare parte din Ucraina era colorată în aceeaşi culoare cu Rusia, în timp ce alte părţi din Ucraina ar reveni, potrivit hărţii, României, Ungariei şi Poloniei. În respectiva hartă, Rusia s-ar învecina cu România la Gurile Dunării.

Fostul președinte al Rusiei a sugerat că obiectivele militare ale Rusiei în Ucraina sunt de anvergură.