Practic, în cinci ani de la condamnarea defintivă a lui Marian Iancu în dosarul 36794/3/2005, statul a recuperat, prin ANAF, doar 3% din prejudiciu.
Iancu, fostul patron de la Poli Timişoara, a primit o condamnare de 12 ani în octombrie 2014.
Anul trecut, în iulie, ANAF anunța că a recuperat în acest dosar doar 21.816.544 de lei, adică 5,3 milioane de dolari, la cursul de la acel moment.
Într-un an, din iulie 2019 în iulie 2020, ANAF a reușit să recupereze 0,5% din prejudiciu, deci ar putea să încaseze întreaga sumă în circa 200 de ani.
Valoarea prejudiciului și a produsului infracțional au fost stabilite printr-o decizie luată de judecătoarea Camelia Bogdan.
Potrivit sentinței: „Dispune confiscarea următoarelor bunuri:
– de la Iancu Alexandru Marian a sumei de 2.321.292.608.133,96 lei (ROL) în echivalent lei (RON) la data plăţii (…)
– de la Iancu Alexandru Marian a sumei de 91.166.300 USD în echivalent în lei la data plăţii (…)
– de la Iancu Alexandru Marian a sumei de 57.768.138 USD în echivalent la data plăţii (…)
– de la Iancu Alexandru Marian a sumei de 13.133.541 EUR în echivalent la data plăţii (…)”
Marian Iancu a fost condamnat la 14 ani de închisoare şi în dosarul Carom, în care Ovidiu Tender a primit 13 ani de detenţie. Prejudiciul din dosarul Carom a fost stabilit prin sentinţă definitivă la peste 30 de milioane de euro, însă instanţa a decis şi recuperarea produsului infracţiunii, în total peste 70 de milioane de euro.
În iulie 2019, într-un drept la replică trimis către G4Media, Marian Iancu a contestat decizia instanței în dosarul RAFO, 36794/3/2005: „Vă solicit să faceți diferența dintre prejudiciu și confiscarea dispusă direct prin decizia penală definitivă de către cuplul de judecători Camelia Bogdan și Mihalcea Mihai Alexandru, fără să fie pusă în discuția părților în nici o ședință de judecată. Conform Directivei UE 42/2014/UE, aceasta este nelegală, fiind pusă în executare doar de un Stat abuziv la adresa propriilor cetățeni”.
În februarie 2020, Marian Iancu a pierdut procesul pe care-l intentase statului român la CEDO, contestând condamnarea sa în dosarul RAFO.
