Raportul ICR pe anul 2019 pare o glumă. O glumă proastă pentru că este suportată din bani publici.
Din descrierea activităților organizate de fiecare filială ICR în parte, atât în țară cât și în străinătate, am găsit informații despre “folosirea instalației sonore a unui spectacol de coregrafie compusă din înregistrări ale unor specii dispărute sau pe cale de dispariție”, până la “fenomenologiei lacrimilor care tratează mai multe teme –memoria, istoria, moartea, fericirea, fragilitatea, inocenţa, puterea, ontologiile futuriste”.
În raport sunt povestite evenimentele la care a participat sau au fost organizate de ICR anul trecut, evenimente din care aflăm că tema principală a programului literar al Festivalului „Europalia” România a fost dialogul, iar Direcția generală programe prin reprezentanțe și în comunitățile istorice a ICR a proiectat în China, printre altele, filmul documentar produs de Agerpres, Marea Unire – România, la 100 de ani.
De asemenea, cei interesați pot afla din acest document că ICR a creat de Ziua Europei, la Berlin, “atmosfera unui templu modern, un spațiu în care diferitele tipologii umane discută în jurul unei mese-altar iar mesajul transmis transcede activismul superficial sugerând atât forță cât și îngrijorare”.
La ICR Bruxelles, se remarcă în Raport o prezentare separată, respectiv realizarea a 3 roll-up-uri cu identitatea vizuală ICR Bruxelles, în limbile română, franceză și neerlandeză. „Parfumul arhaic și frumusețea ancestrală pierdută”, „caruselul de idei emergente”, „muzica și gag-ul rafinat”, „dialogul sinergic între participanții la diverse activități”, „scara ca pretext performativ şi simbol al spaţiului utilitar/ public reactivat, reinterpretat şi recreat prin interacţiunea cu corpul, simţurile şi filtrele personale”, “confruntările reale şi pregătirea fizică, ca alegorii ale unui conflict interior”, sunt doar câteva elemente care au stat la baza unor evenimente de promovare a imaginii țării noastre atât acasă, cât și în afara granițelor.
Cercetarea vulcanologiei insulelor Azore, prin sunet, fotografie şi film
În iulie 2019, ICR a promovat România chiar și la Ponta Delgada, în Insulele Azore, unde s-a desfășurat a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă Urbană Walk&Talk, organizat de Asociaţia Anda&Fala - Interpretação Cultural. Acolo, o doamnă din România a prezentat “cercetarea vulcanologiei insulelor Azore, prin sunet, fotografie şi film”, iar în Filipine, în perioada 30 septembrie – 4 octombrie, o altă doamnă sprijinită de ICR a susținut o prezentare despre “situaţia libertăţii de expresie în România şi în ţările din Estul Europei”.
Potrivit Raportului de activitate, ICR a cheltuit în 2019 pentru deplasări interne, detașări și transferări, 36.595 lei, iar deplasările în străinătate au însumat 313.773 lei. Raportul nu conține, însă, cheltuielile detaliate, pentru fiecare eveniment în parte. Am solicitat ICR această informație, însă până în momentul publicării articolului nu am primit nici un răspuns. Raportul nu conține nici numărul detașărilor efectuate de ICR anul trecut și nici numărul total al angajaților. Nici la această întrebare nu am primit răspuns deși, fiind o instituție bugetară, informațiile de interes public trebuie comunicate cu prioritate. Salariile de bază ale angajaților ICR în 2019 au fost de 14.234.399 lei, la care se adaugă sporuri pentru condiții de muncă de 1.578.315 lei, indemnizații de delegare de 927.765 lei, alocații pentru locuințe de 47.043 lei și indemnizațiile de hrană acordate conform legislației în valoare de 577.800 lei. Un total de 17.365.322 lei cheltuiți din bani publici doar pentru acest capitol. Nimic însă despre cheltuielile detaliate efectuate pentru proiectul „Europalia”.
Curtea de Conturi a început controlul activității ICR în 2019
Curtea de Conturi a ajuns în această săptămână la ICR pentru controlul activității pe anul 2019.
Chiar dacă și verificările anterioare ale Curții de Conturi pe anii 2017 și 2018 au arătat că au existat numeroase probleme legate de cheltuirea banilor publici, fosta și actuala conducere au continuat aceste practici și anul trecut.
Neregulile și managementul defectuos au fost constatate de Curtea de Conturi în cadrul misiunilor de audit, acestea regăsindu-se în rapoartele publice privind activitatea ICR pentru anii 2017 (paginile 126-128) și 2018 (pag. 155-157), însă acestea nu au provocat nici o schimbare importantă în structura ICR sau în modul de abordare a problemelor semnalate.
Pe de altă parte, Parlamentarii din Comisiile reunite de cultură și politică externă sunt cei care trebuie să dezbată și să aprobe Raportul acestei instituții pe 2019, ICR aflându-se sub control parlamentar, conform Legii nr. 356 din 11 iulie 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, republicată.
Președintele ICR, dar și unul dintre vicepreședinți ar viza transferul la reprezentanțe ICR din străinătate, după modelul Lilianei Țuroiu, fost președinte ICR, care este acum șefa ICR Bruxelles.
Acest lucru este posibil prin susținerea politică din partea PSD, iar angajarea fără concurs a nepoatei președitnelui PSD, Marcel Ciolacu, arată clar poziția lui Mirel Taloș, actualul președinte al ICR.
Newsweek România a făcut toate demersurile oficiale pentru a obține un punct de vedere asupra cheltuirii banilor publici de către ICR, dar și a modului în care s-au făcut angajările în ultimii ani. Nu avem nici până acum un răspuns, deși au trecut 119 zile de la prima solicitare.
Citește și
Nesimțire periculoasă: ICR nu răspunde unei solicitări Newsweek pentru că e stare de urgență
Plăți fără avizul controlului financiar preventiv și bani dați pe evenimente private la ICR
De la cultivarea legumelor sau din garaj, floriste și politruci, direct la Institutul Cultural Român
