De ce nu poate închide România toate site-urile propagandei ruse. Cazul „vestidinrusia.ro”

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 22.04.2022 - 14:27

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), instituția care trebuie să identifice și să propună închiderea site-urilor propagandei ruse în România, are mâinile legate în unele cazuri.

SHARE

„Vestidinrusia.ro” este un site care a scăpat de sancțiunile pe care România le-a luat împotriva instrumentelor propagandei ruse, după ce la nivel european s-a decis închiderea acestora.

El continuă să disemineze în special mesaje despre războiul din Ucraina, care servesc scopurilor Rusiei, deși platforme media mult mai celebre, cum este cazul „Sputinik”, au fost deja închise.

Mai mult, „veștidinrusia.ro” găzduiește un link care trimite direct la site-ul Ambasadei Rusiei în România.

Newsweek România a vrut să afle de ce se întâmplă acest lucru, motiv pentru care am întrebat DNSC, în virtutea prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Am fost interesați dacă DNSC a făcut o analiză a conținutului publicat de site-ul vestidinrusia.ro, dacă consideră că se încadrează în categoria site-urilor care propagă fake news și mesaje ale propagandei Rusiei în România, și dacă va demara procedura închiderii site-ului.

În mod normal, procedura este următoarea: DNSC identifică un site al propagandei ruse, trimite Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) solicitarea de închidere al lui, iar ANCOM o transmite mai departe providerilor de internet, care blochează accesul publicului.

Citește și:

Un oficial de la Moscova a anunţat când va pune Rusia capăt „operaţiunii speciale din Ucraina”

Finanțată de Lavrov, Casa Rusă din Capitală minte: În Donbas dăm ajutoare. Ucrainenii își ard casele

Acest lucru nu s-a întâmplat cu „vestidinrusia.ro”. De ce? Pentru că, potrivit răspunsului primit de la DNSC, „în responsabilitățile DNSC nu intră analiza de conținut, emiterea de considerații și/sau opinii asupra categoriilor în care se încadrează site-urile furnizoare de informații”.

Altfel spus, DNSC identifică site-urile de propagandă doar în baza unui protocol tehnic. Instituția verifică din punct de vedere tehnic dacă IP-ul unui anumit site are vreo legătură cu serverele folosite în mod uzual de Rusia pentru a găzdui platformele de propagandă, sau dacă aceste IP-uri au vreun istoric de incidente de securitate cibernetică, dezinformare sau propagarea știrilor false.

Dacă un site reușește să mascheze tehnic această legătură, cum este „vestidinrusia.ro”, el poate binemersi să publice în continuare fake news și articole manipulatoare.

La ce site-uri a fost restricționat deja accesul

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat pe site-ul instituției o listă de site-uri cu activitate în contextul crizei Ucraina – Rusia, inclusiv adrese IP specifice utilizate în atacuri malware, listă pe care o actualizează frecvent.

„În contextul conflictului din Ucraina, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) monitorizează cu atenţie evoluţiile în spaţiul cibernetic naţional civil, în conformitate cu prevederile legale, context în care identificăm şi corelăm în mod curent conexiuni între incidente de securitate cibernetică şi propagarea ştirilor false sau a dezinformării în spaţiul public românesc”, a anunţat DNSC pe Facebook.

LISTA POATE FI CONSULTATĂ AICI

Cele mai importante sunt:

• https://bitinitiators.com/blog.html 

• https://profitsmall.com/?domain=https://bitinitiators.com/blog

• https://yourincome.site/LP/lp_RO_RO_connera_XfZdkl_Av0VP/?domain=newsmoney.work&uclick=q5fnx99
z&uclickhash=q5fnx99z-q5fnx99z-qn-0-ydi4-cig5-usx90-f5491e

• https://ru.md.sputniknews.com/

• https://md.sputniknews.com/

• https://ro.md.sputniknews.com/

• https://citestesitu.com

• https://rtnews.ro

• https://cloudx.ro

De asemenea, lista de adrese IP de pe care sunt propagate atacuri cibernetice şi malware ce pot impacta inclusiv România, în contextul crizei Ucraina – Rusia, publicată de DNSC, cuprinde 72 de adrese dintre care 44 sunt active, cele mai multe provenind din Rusia, dar şi din Italia, SUA, Germania, Franţa şi Arabia Saudită.

 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te